În ziarele de vineri citim despre un sondaj realizat de o structură privată de cercetări sociale şi marketing, Inscop Research, care arată că demisia fostului premier Victor Ponta este bine văzută de peste jumătate dintre români, dar şi despre cum s-au pregătit românii pentru primele manifestaţii din Timişoara, în decembrie 1989.
Din Adevărul aflăm că 54,2% dintre români consideră că, în urma protestelor de la începutul lunii Noiembrie, Guvernul Ponta trebuia să îşi dea demisia.
„Demisia Guvernului Ponta după protestele de stradă de la începutul lunii noiembrie a fost receptată drept o acţiunea firească de peste jumătate din respondenţii sondajului. Astfel, 54,2% dintre români consideră că în urma protestelor de stradă guvernul Ponta trebuia să îşi dea demisia, în timp ce 36,7% dintre respondenţi spun că nu trebuia să îşi dea demisia. Alcătuirea unei echipe guvernamentale formată din tehnocraţi a fost văzută pozitiv de aproape jumătate din rândul respondenţilor. 50,5% dintre ei spunând că preferă un Guvern de tehnocraţi pentru că aduce mai multă competenţă, în timp ce 32,1% susţinând că e de preferat un Guvern politic. Pe de altă parte, doar 40,8% dintre respondenţi au încredere în guvernul Cioloş, iar 35,3% spun că nu au încredere în guvernul Cioloş. „În privinţa perspectivei de după anul electoral 2016, preferinţa pentru un guvern de tehnocraţi scade. Faptul este explicabil, în condiţiile în care alegerile se presupune că aduc şi legitimitatea unui guvern politic în raport cu o nouă majoritate parlamentară. Cu toate acestea, 37,2% dintre români încă ar dori guvern de tehnocraţi după alegeri, iar 34% ar prefera un guvern politic după alegeri. Numărul de nonrăspunsuri este considerabil – 28,8%. Numărul mare de nonrăspunsuri trădează o neîncredere a publicului în faptul că mecanismul votului ar putea procura legitimitate pentru un nou guvern politic“, informează Adevărul.
Evenimentul Zilei scrie despre zilele care au precedat manifestaţiile din Timişoara, în decembrie 1989.
„18 decembrie: Pe timpul nopții dintre 17 spre 18, Victor Stănculescu preia conducerea tuturor forțelor de la Ion Coman. 15.30, până la această oră situația a fost calmă în Timișoara, armata împânzind străzile orașului. 16.00, din rândul celor 20-30 de tineri strânși pe platoul de la Catedrală este scos un drapel cu stema decupată, care avea să devină simbolul Revoluției. 16.15, tinerii au început să strige „Jos Ceaușescu” și „Armata e cu noi”. Se folosesc grenade lacrimogene de către forțele de ordine, iar protestatarii se repliază în fața Catedralei.17.00, Apare generalul Mihai Chițac care dă ordin să se tragă în manifestanți. Trei persoane au murit și cinci au fost rănite. Bilanțul total al zilei a fost de opt morți.
19 decembrie: 09.00, se pornește o grevă spontană la fabrica Elba, „Vrem ciocolată pentru copii”, „Vrem carne”, „Vreme căldură”, strigă muncitoarele de la Secția 200. „Trageți în plin în femei și puneți câinii pe ele!”, este ordinul dat de Elena Ceaușescu către Ion Coman. 10.00, generalul Vlad o sună pe Elena Ceaușescu, Nicolae fiind plecat în Iran, și o anunță că situația de la Timișoara s-a schimbat: nu mai este vorba de elemente străine, ci de muncitori români. 11.00, în curtea fabricii Elba se adună 100 de oameni. 18.00, generalul Ștefan Gușă convoacă adunarea cadrelor de bază ale Diviziei 18 și le spune că în mod cert mâine muncitorii vor ieși în stradă. Așa s-a și întâmplat”, scrie Evz.
Din HotNews aflăm că la Cotronceni se discută despre posibilitatea introducerii asigurării medicale private, în România.
„Cele trei cauze majore ale răului din sistemul medical românesc sunt corupția, ineficiența și subfinanțarea. Orice discuție despre posibila introducere a asigurărilor medicale private în România trebuie să plece de la această întrebare: câte dintre aceste trei probleme pot fi rezolvate cu ajutorul asigurărilor private? Asigurări medicale private există deja în multe țări vest-europene – Olanda, Germania, Franța, Elveția sau Irlanda – dar mai puțin în Europa de est unde doar Slovenia a pus accentul pe un astfel de sistem. Explicația vine din neîncrederea istorică, specifică regiunii noastre, în orice sistem de asigurări, spre deosebire de țări precum Germania unde din secolul 19 au început să funcționeze scheme voluntare private de asigurări de sănătate, strămoșii sistemului social de astăzi. Un lucru pe care noi, românii, se pare că încă nu-l înțelegem este că nu putem avea servicii medicale publice de calitatea celor occidentale dar pe mult mai puțini bani. Contribuțiile procentuale plătite din salarii la fondul public al asigurărilor de sănătate sunt în România printre cele mai mici din Europa. Pe lângă faptul că procentul este mic, și salariile din care acest procent se calculează este în medie printre cele mai scăzute din Europa. La toate astea se adaugă faptul că o felie importantă a societății românești nu plătește contribuții la asigurările de sănătate”, scrie HotNews.
În ZF citim despre Bursa de la Bucureşti, care este cotată cu şanse de creştere până la 15%, anul viitor.
„Prima majorare de dobândă din SUA din ultimii nouă ani a fost primită cu entuziasm de bursele lumii. Decizie-simbol ce marchează revenirea la normalitate după criza din 2008, au comentat analiştii. Bursa de la Bucureşti are astfel şanse la un an 2016 mai bun decât cel care se încheie, cu un avans potenţial de peste 10%. Pieţele de acţiuni au salutat decizia Băncii Centrale a SUA de majorare cu 0,25% a dobânzii de politică monetară prin creşteri generalizate. Bursele din Germania şi Grecia au fost ieri lideri la creşteri, cu aprecieri de peste 3%. La Bucureşti, indicele BET, principala referinţă a bursei, s-a apreciat cu 1,2%. Acţiunile bancare (BRD şi Banca Transilvania) şi cele ale Romgaz au raportat cele mai mari creşteri din rândul acţiunilor lichide în şedinţa de joi”, informează Zf.
Wall Street scrie despre 150 de angajaţi care care au primit acordul NSA de a avea acces la date strict secrete, a oferi suport şi a proteja informaţii confidenţiale.
„Cei 150 de romani au trecut teste dure din partea National Security Agency – background, CV, studii, activitate pe retele sociale, absolut tot si, abia dupa aceea, au fost certificati. “Practic, fiecare miscare a lor este sub supraveghere. Si cand spun orice miscare, o iau foarte ad literam. Orice miscare a mouse-ului pe monitoare este inregistrata si stocata pentru urmatorii 10 ani”, spune Friedrich Trawoeger, presedinte al diviziei globale de centre de operare de servicii la Alcatel-Lucent, aflat pentru o scurta perioada la Timisoara”, informează Wall Street.
În Gazeta Sporturilor citim că echipa de fotbal ASA Tîrgu Mureș a rămas fără antrenor înainte de ultima etapă cu Petrolul, de duminică, de la ora 18:00.
„Tehnicianul Cristiano Bergodi și-a dat demisia joi seară, singura sa performanță la vicecampioana României fiind calificarea echipei în semifinalele Cupei României în fața lui ACS Poli Timișoara. Una dintre variantele plauzibile pentru înlocuirea italianului pe banca lui ASA ar urma să fie Ladislau Boloni, acesta din urmă fiind prezent ca spectator la ultima partidă a tîrgmureșenilor. Cu doar 15 puncte cumulate în 11 jocuri, Cristiano Bergodi are cel mai slab procentaj dintre toţi antrenorii care au condus ASA-ul după promovarea grupării mureşene din 2014″, potrivit Gsp.
Prosport scrie despre performanţele handbalistei Cristina Neagu.
„Să înscrii 15 goluri la acest nivel, într-un meci din sferturile de finală ale unui Campionat Mondial, înseamnă să te numeşti Cristina Neagu. Interul stânga al României a reuşit o performanţă unică în ultimii 10 ani, având în vedere că nicio altă handbalistă din lume nu a marcat atât de mult într-un meci din fazele finale. Abia dacă s-a atins cota 10 goluri, această graniţă fiind depăşită până miercuri de Susann Muller, care marcase 12 goluri în sfertul de finală din 2013 cu Danemarca (31-30). De altfel, danezilor nu le-a rămas după partida cu România decât să o elogieze pe Cristina, în timp ce selecţionerul Klavs Bruun Jorgensen să spună, cu un oftat: „Nu am putut să o oprim!”, informează Prosport.
