În ziarele de vineri citim fragmente din cartea scrisă de polițistul Marian Godină, dar și explicația pentru care președintele Iohannis și-a pierdut like-urile, de pe pagina sa oficială de Facebook.
În Adevărul citim fragmente din cartea scrisă de polițistul brașovean Marian Godină, „Flash-uri din sens opus”.
„Un om inteligent nu te va şicana niciodată în trafic, cel puţin nu intenţionat. Poate greşi, poate fi o clipă de neatenţie sau orice alt motiv. Omul deştept te va face să înţelegi că îşi cere scuze, va pune în funcţiune avariile, te va saluta (fără să ridice ambele mâini de pe volan, că iar naştem polemici). Ce avem de făcut, atunci când ne şicanează cineva în trafic? Am stabilit încă din prima frază că omul e prost. Acum avem variante: să-i arătăm că suntem la fel ca el sau chiar că-l întrecem. Dacă alegem varianta asta, putem să-i frânăm brusc în faţă, să claxonăm, să-i arătăm vreun deget, să deschidem geamul şi să-l scuipăm ori să aruncăm spre el cu vreun obiect nefolositor de prin maşină. Putem încerca să-l blocăm, iar după ce îl determinăm să oprească, să coborâm la el. Atenţie, la momentul ăsta, ştim despre el doar că e prost. S-ar putea să aflăm însă şi alte lucruri: că e un luptător de K1 uşor iritat, vreun boxer cam nervos ori poate genul de şofer care are obiceiul să conducă având o sabie lângă el… Din fericire, mai avem o variantă disponibilă. Să-l ignorăm, eventual chiar să ne cerem noi scuze şi să-l salutăm pe bizon. În cele mai multe cazuri, asta îl face pe berbec să cedeze şi s-o ia ca pe o victorie. Deşi noi ştim deja că e prost, el nu ştie asta, aşa că orice mod de a-l face să înţeleagă că nu are dreptate ar fi o risipă de energie. Am făcut această introducere, amintindu-mi de un accident rutier”, scrie polițistul, citat de Adevărul.
Gândul scrie despre motivul pentru care președintele Klaus Iohannis și-a pierdut like-urile, pe pagina sa de Facebook.
„Cristian Pîrvulescu susţine că în cazul lui Klaus Iohannis asistăm la un efect cumulativ, pentru că acesta a fost atacat încă din timpul campaniei electorale cu diverse acuzaţii referitoare la integritatea sa care, acum, au declanşat o reacţie mai puternică.
„Să nu uităm că domnul preşedinte Iohannis, spre deosebire de domnul premier Cioloş, a fost supus permanent încă din campania din 2014 unor atacuri concertate legate de diferite subiecte – casele sale şi sentinţa de acum câteva luni, apoi problema pădurilor şi a relaţiilor cu firma austriacă, şi acum şi Antena – toate acestea au contat în crearea acestei atmosfere”, subliniază politologul.La rândul său, analistul politic Antonio Momoc explică faptul că Iohannis a fost privit de-a lungul timpului drept cea mai bună alternativă la PSD şi la aliaţii lor, iar cu o astfel de poziţie publică i-a dezamăgit pe cei care i-au acordat credit, chiar şi pe ultima sută de metri.„Aici reacţia este politică pur şi simplu pentru că e foarte posibil ca o mare parte dintre oamenii care au ieşit, care au dat dislike sau, mă rog, unfriend sau au ieşit de pe grupul lui, să fie dintre susţinătorii nehotărâţi care înclinau spre alţii, respectiv alţii decât PSD, alţii decât Iohannis, dar care au fost câştigaţi pe durata campaniei lui Iohannis, în special în ultimele zile, poate chiar în ultima zi, şi l-au sprijinit pe Iohannis crezând că este o alternativă la cei care sunt de partea PSD sau aliaţii săi, inclusiv aliaţi de tip mediatic, TV, cum sunt Antenele. Atunci reacţia lor, evident, acum a fost una de amendare, de taxare a acestei declaraţii a lui Iohannis pe care ei au perceput-o ca pe o trădare”, a declarat Momoc, citat de Gândul.
Din ZF alfăm că 160.000 de români au credite Prima casă, adică 91% din totalul debitorilor cu credite ipotecare
„Numărul persoanelor fizice care au contractat credite acordate prin programul guvernamental Prima casă, care a ţinut pe linia de plutirea creditarea de retail în perioada de criză, este de 159.100 de debitori, ceea ce reprezintă 91% din totalul debitorilor cu credite ipotecare. „Persoanele care au contractat asemenea împrumuturi au o rată a creditelor neperformante de 0,04 la sută“, potrivit celor mai recente date publicate de BNR pe site-ul instituţiei.Parlamentarii din Senat au votat pentru aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor şi în cazul programului Prima casă, contrar cerinţelor bancherilor.Aproximativ 174.000 de debitori au contractat credite ipotecare, soldul fiind de 29 mld. lei, 155.000 de debitori au credite pentru investiţii imobiliare cu un sold de 24 mld. lei, în timp ce alţi 163.000 de debitori au contractat credite de consum cu garanţii ipotecare. Soldul celor din urmă ajunge la 25 mld. lei”, scrie ZF.
HotNews scrie despre planul ministerului de Finanțe de a face un nou sistem IT prin care cetățenii vor putea plăti online orice taxe și impozite, preluând funcționalități deja existențe în Ghișeul.ro.
„Ministerul de Finanțe vrea să implementeze un nou sistem IT care va permite cetățenilor să plătească online cu cardul orice impozit, taxă, amendă sau orice altă sumă indiferent de instituția publică care le administrează (ANAF, primării, alte instituții publice), preluând anumite funcționalități și servicii oferite de Ghișeul.ro, iar comisionul va fi de 0,3% din valoarea tranzacțiilor și va fi suportat de la bugetul de stat. Ghișeul.ro permite în prezent, pentru un comision de maxim 30 de lei, plată online cu cardul a taxelor și impozitelor locale, precum și a amenzilor auto către 192 de primarii înrolate în sistem. Delia Popescu, șefa agenției care gestionează Ghișeul.ro, spune că statul ar trebui să dovedească maturitate în cheltuirea banilor și să nu duplice funcționalități deja existente”, notează HotNews.
Din Wall Street aflăm că românii din diaspora trimit anual 7 miliarde euro.
„În prezent, sunt 5 milioane de români în străinătate, deși numărul lor exact nu este cunoscut. Astfel, 70% dintre ei- 3,5 milioane de români- trimit constant bani acasă. “Conform Eurostat, un român din Italia câștigă net, anual, 19.000 de euro. Am analizat și am ajuns la concluzia că 9.000 de euro din această sumă reprezintă cheltuielile, prin urmare, le rămân 10.000 de euro. Dintr-un studiu de-ale noastre, un transfer mediu anual este de 2.000 de euro, ceea ce înseamnă că le mai rămân 8.000 de euro, sumă care înmulțită cu 3,5 milioane de trimițători ne da un potențial total de economii și investiții de 28 miliarde euro, sumă care încă nu este catalizată în Romania”, scrie Wall Street.
