Din ziarele de marți, aflăm că premierul Victor Ponta acuză Curtea de Conturi că urmează ”o cale milițienească”, comisarul șef Toader Paraschiv a ajuns să aibă un salariu mai mare decât președintele Iohannis, consumul de energie pentru industrie a depăşit nivelul de dinainte de criză, piața mașinilor noi a fost de 82.000 de unități anul trecut, iar spre finalul deceniului are șanse să ajungă la maxim 200.000 de unități.
Din ziarul Adevărul aflăm că premierul Victor Ponta acuză Curtea de Conturi că urmează „o cale miliţienească“ şi blochează investiţiile statului. După ce a criticat procurorii şi justiţia în sprijinul baronilor certaţi cu legea, premierul Victor Ponta declară acum război şi Curţii de Conturi, pe motiv că „nu lasă statul să facă investiţii“. Instituţia a criticat în dese rânduri în rapoartele sale achiziţiile şi investiţiile realizate de instituţiile centrale şi locale şi de companiile de stat. Prezent săptămâna trecută la bilanţul Consiliului Concurenţei, Ponta a afirmat că o serie de structuri au urmat „o cale miliţienească“ şi că el le numeşte, în mod informal, ca fiind parte a „Republicii Socialiste România“. Ulterior, vineri, Ponta a indicat şi la ce instituţie se referea că urmează o cale „miliţienească“: Curtea de Conturi. „Vreau să clarific acum: cei la care m-am referit ca urmând o cale miliţienească sunt unii inspectori de la Curtea de Conturi, care gândesc ca înainte de 1989. Noi dăm bani pentru investiţii, ei zic să nu se facă investiţii“, a spus Ponta. Totuși, aşa cum arată legislaţia românească, Curtea de Conturi nu poate bloca nicio investiţie, căci rapoartele sale se fac numai după ce investiţiile sunt realizate de către instituţiile sau companiile statului. Curtea de Conturi verifică dacă acestea s-au făcut cu respectarea legislaţiei, dacă banii nu au fost risipiţi sau nu s-au scurs spre alte destinaţii. Potrivit articolului 140 din Constituţie, „Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public“. Alineatul al doilea din acelaşi articol precizează că aceasta „prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate“. Instituţia este condusă de către Nicolae Văcăroiu, fost premier al României în perioada 1992-1996 din partea PSD. Consilierii de conturi sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului acestora de nouă ani.
În Evenimentul Zilei citim despre comisarul șef Toader Paraschiv, care este plătit cu peste 10.000 de lei pe lună, cei mai mulți bani provenind din cotizațiile FSNPPC. Paraschiv a fost cel care i-a îndemnat pe angajații MAI să încalce legea la protestul de la Palatul Cotroceni, în 2010. A lucrat doar nouă ani în Poliția Română și a fost avansat, înainte de termen, la gradul de comisar șef. Aparent cel mai înverșunat „luptător” pentru drepturile polițiștilor, Toader Paraschiv, președintele Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) a reușit o performanță greu de închipuit pentru oricare dintre oamenii legii. Fost plutonier în Ministerul Apărării Naționale (MApN), el a intrat „pe ușa din dos” în Poliția Română și a ajuns comisar șef în Ministerul Administrației și Internelor (MAI), deși are doar nouă ani de muncă polițienească. În rest, Paraschiv și-a dedicat cariera „muncii sindicale”. El s-a făcut remarcat, în ultima vreme, ca și coleg de platou cu generalul-avocat Pavel Abraham, la un post de televiziune, de unde își dă cu părearea asupra măsurilor legale decise de instanțe și critică deciziile care nu convin moderatorilor plătiți cu bani grei, de Dan Voiculescu. Din această postură a ajuns să aibă un salariu mai mare ca al ministrului MAI, al premierului Victor Ponta sau al președintelui României, Klaus Iohannis.
În Capital.ro citim despre Liberty Reserve, care a fost un fel de PayPal pentru lumea subterană. În toamna anului 2011, US Secret Service a orchestrat un flagrant. Ținta a fost un vietnamez pe nume Hieu Minh Ngo. Anchetatorii suspectau că acesta este un hoț de mare anvergură care a vândut pachete de date cunoscute sub numele de „fullz”, fiecare incluzând de obicei numele unei persoane, data nașterii, numele de fată al mamei, numărul Social Security, adresa de e-mail si parola.Infractorii puteau cumpăra „fullz” de la Ngo pentru mai putin de opt cenți și apoi le utilizau pentru a deschide carduri de credit, pentru a lua credite sau pentru a crea fișiere pentru rambursări ilegale de taxe. Cei certaţi cu legea ii puteau plăti vietnamezului pentru accesul la o bază de date vastă, conţinând cazierul personal ale oamenilor. Ca parte a operațiunii, un agent al Secret Service a încercat să cumpere identitatea a sute de cetățeni americani. În astfel de tranzacții ilegale, fie ele cu droguri, arme sau identități furate, identificarea unui sistem de plată în care ambele părţi să aibă încredere poate fi dificilă.Tranzacţiile cash sunt considerate cele mai sigure, pentru că nu lasă nicio urmă. Dar predarea unei serviete umplute cu bani nu este o opțiune în cazul în care cei implicaţi se află în părți opuse ale planetei. Atunci, vietnamezul Ngo a sugerat o alternativă: într-un e-mail adresat agentului, el a oferit instrucțiuni simple: „Vă rugăm să viraţi banii spre contul nostru LR: U8109093”.
Din Ziarul Financiar aflăm că o parte din creştere provine şi din mutarea în sectorul industrial, concurenţial, a unora din clienţii de pe piaţa reglementată. Industria locală a consumat anul trecut 29 TWh, mai mult cu 18% faţă de anul anterior şi peste nivelul din anul 2008 când consumul a fost de 22,4 TWh. Marii consumatori de energie, cei care îşi negociază singuri contractele de alimentare, au consumat anul trecut cu 18% mai multă electricitate decât în 2013. În contextul în care în total consumul intern a avansat cu numai 2%, ceea ce oricum este un rezultat pozitiv după doi ani de scădere, de unde a venit „pofta de energie“ din sectorul industrial? „Începând de la anul ne dorim să avem o monitorizare mai detaliată a consumatorilor finali“, spune Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE. Potrivit acestuia, deşi a existat o redresare a cererii de energie mai ales în sectorul serviciilor, principala explicaţie pentru avansul de 18% al cererii din sectorul industrial ar fi fost de fapt migraţia micilor consumatori din sfera reglementată în piaţa liberă ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Pe de altă parte însă, există o „adevărată pătură“ de hale industriale construite în anii de criză de unde ar putea veni redresarea cererii de energie, după tragerea pe linie moartă a unor consumatori de talia Oltchim sau Arpechim.
Din Wall Street aflăm că omul de afaceri Mohammad Murad, proprietarul lanțului hotelier Phoenicia, a cumpărat compania de consultanță imobiliară Coldwell Banker Affiliates of România, firmă care deține master-franciza a Coldwell Banker din SUA, de la antreprenorii Alexandru Benga și Valentin Ilie, potrivit unor informații confirmate pentru wall-street.ro de cele două părți implicate în tranzacție. În cadrul acestei tranzacții, Mohammad Murad a preluat pachetul integral din Coldwell Banker Affiliates of România, cel mai mare jucător din segmentul de consultanță imobiliară, de la Alexandru Benga (care deținea 75% din acțiuni) și de la Valentin Ilie (foto stânga), CEO-ul companiei și cel care deținea 25% din companie. Valoarea tranzacției, care include preluarea master-francizei Coldwell Banker, nu a fost data publicității. ”Contextul tranzacției a fost dat de faptul că vechiul acționariat și-a dorit ieșirea din business, iar cumpărătorul și-a dorit în primul rând obținerea unei sinergii la nivel de asset management, externalizandu-și astfel operarea activelor sale imobiliare către o companie cu o expertiză foarte bună pe acest segment a Coldwell Banker Affiliates of România administrând portofolii întregi de active imobiliare, printre care cele ale Telekom România și UniCredit Țiriac Bank”, a declarat, pentru wall-street.ro, Valentin Ilie, CEO Coldwell Banker Affilates of România.
În Hotnews citim despre piața mașinilor noi, care a fost de 82.000 de unități anul trecut, iar spre finalul deceniului are șanse să ajungă la maxim 200.000 de unități. Dealerii de mașini noi spun că piață din prezent este prea mică pentru a le permite să obțină profit, astfel că sunt în căutare de soluții pentru supraviețuire. De ce programele Rablă și Prima Mașină nu aduc mulțumire în piață, care e efectul „mentalității” românilor asupra pieței mașinilor noi și ce se poate schimbă în piață până în 2020 puteți cîți în articolul realizat la masă rotundă organizată de Dan Vardie Consult. Deși piață românească a mașinilor noi este acum la 82.000 unități/an, de patru ori mai mică decât în anul 2007, nu același declin s-a înregistrat în piață auto mondială care anul trecut a atins un record absolut de peste 89 milioane automobile vândute, iar anul acesta va depăși 90 milioane. Și dacă ne raportăm la Europa, unde piață totală a scăzut și ea mult în ultimii ani, România stă rău dacă luăm în calcul raportul dintre numărul de locuitori și numărul mașinilor noi cumpărate anual, România stă extrem de rău, cu 3,5 mașini noi/1.000 locuitori, doar Bulgaria având o valoare mai mică. Comparația e elocvență față de țările care stau cel mai bine, în Germania și Austria raportul fiind în 2014 de peste 35 mașini noi cumpărate/1.000 de locuitori, arată datele prezentate la masă rotundă organizată de Dan Vardie Consult.
Din Prosport aflăm că Gigi Becali e într-o mare cumpănă în momentul de faţă. Ori îi plăteşte lui Gâlcă clauza de 800.000 de euro şi îl aduce pe Reghecampf încă de pe acum, cât mai e timp să se repare lucrurile înainte de întâlnirea decisivă cu ASA Târgu Mureş. Ori riscă pierderea titlului acum când ardelenii sunt la un punct în spate şi vine meciul direct în etapa a 29-a. Din informaţiile deţinute de ProSport, Teia Sponte e omul care în aceste zile îl convinge pe patronul echipei că trebuie să facă un asemenea pas. „Nu poţi compromite participarea în Liga Campionilor pentru nişte compesaţii. Miza e mult mai importantă”, pare să fie mesajul pe care acesta îl transmite prietenului său Gigi Becali. Mai mult, Teia Sponte şi Laurenţiu Reghecampf se pare că au văzut meciul cu Oţelul împreună şi au discutat despre ceea ce se întâmplă la echipă.
În Gândul.info citim despre fostul ministru de Interne Cristian David, care s-a botezat la penticostali. Astfel, primul drum al fostului ministru de Interne Cristian David (PNL), după ce a fost eliberat, vineri, din arest preventiv şi plasat sub control judiciar în dosarul penal în care DNA îl acuză că a luat o mită de 500.000 de euro, a fost să meargă duminică să primească botezul penticostal la o biserică din Bucureşti. David a vorbit despre cum l-a descoperit pe Dumnezeu şi despre tatăl şi fraţii săi din Australia, care sunt şi ei slujitori ai bisericii penticostale. „Nu ai cum, cel puţin în această ţară, să faci politică activă şi să fii în numele Domnului slujitor al dreptăţii şi adevărului. Nu se poate”, este concluzia lui Cristian David, după două luni de arest preventiv. Pastorul care l-a botezat pe David a spus că i-a făcut o ofertă de a se boteza şi lui Corneliu Vadim Tudor, însă acesta l-a refuzat pe motiv că nu poate ajunge preşedintele României dacă nu este ortodox. În noiembrie 2014, Klaus Iohannis i-a demonstrat lui Vadim că a greşit, spune pastorul Ioan Ceuţă.
