”Tőkés, lász’ló jos, că măcăne ruseşte!”, titrează, miercuri, Adevărul, referindu-se la comparaţia pe care europarlamentarul român de origine maghiară, Laszlo Tokes, o face vizavi de marşul secuilor de la Târgu Mureş.
”Europarlamentarul român de origine maghiară László Tökés compară marşul de la Târgu-Mureş, în care s-a cerut autonomia Ţinutului Secuiesc, cu situaţia din Crimeea. Specialiştii în securitate contactaţi de „Adevărul“ spun că această comparaţie nu este deloc întâmplătoare.
Citeşte şi: Tokes şi Sogor cer sprijin în PE pentru autonomia Ţinutului Secuiesc
Intervenţia în forţă a lui Laszlo Tokes naşte câteva întrebări. Este întâmplătoare comparaţia între Ţinutul Secuiesc şi Crimeea? Cine se află în spatele său? Pentru a răspunde la aceste chestiuni, am solicitat opinia unor oameni care au fost bine ancoraţi în sistemul de informaţii românesc şi care, de-a lungul timpului, au încercat să dezvăluie şi latura mai puţin eroică a pastorului reformat. Colonelul Filip Teodorescu, fost şef în Direcţia de contraspionaj, vorbea, în urmă cu câţiva ani, despre legăturile lui László Tökés cu serviciile secrete maghiare din timpul regimului comunist. Astăzi, Filip Teodorescu nu este surprins de implicarea lui László Tökés în manifestaţia de la Târgu-Mureş. „Trebuie să ne întrebăm mai întâi cine ţine hăţurile lui Tökés. Răspunsul îl ştim cu toţii: stăpânii de la Budapesta. El face direct ce i se spune de-acolo. Asta a făcut întodeauna: şi înainte de ‘89, şi acum. Nu e nicio mirare. Este o chestiune absolut cunoscută relaţia sa cu serviciul secret maghiar“, spune Filip Teodorescu, care îl descrie în doar trei cuvinte pe Tökés: „Trădător de ţară“, scrie Adevărul.
În Evenimentul Zilei citim, miercuri, lista PNL pentru alegerile europarlamentare: ”La capătul unei şedinţe care a durat mai bine de 5 ore, liberalii şi-au prezentat lista pentru alegerile europarlamentare de pe 25 mai, validată în această seară în BPN al PNL. În plus, Crin Antonescu a afirmat că PNL va depune moţiune de cenzură dacă până la 1 mai guvernul Ponta III nu adoptă măsura reducerii CAS cu 5% la angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit”.
Politicienii care vor candida pe listele PNL la europarlamentare sunt: Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Renate Wener, Mircea Diaconu, Eduard Hellvig şi Mihai Ţurcanu.
Iliescu nu l-ar vedea pe Ponta prezidenţiabil: „E încă tânăr. Ar trebui un preşedinte dintr-o generaţie mai înaintată”, citim în Gândul.
”Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu nu l-ar sfătui pe Victor Ponta să candideze la preşedinţie în 2014. Fostul şef al statului spune însă că decizia le aparţine premierului şi partidului. Întrebat de gândul, la o recepţie la Palatul Parlamentului unde a fost invitat alături de premier, dacă l-ar sfătui pe Ponta să îşi asume ipostaza de candidat la prezidenţiale vehiculată intens în ultimele luni în PSD, Iliescu a fost mai degrabă reţinut”.
Curentul scrie, miercuri: ”Banii culturii române – dirijaţi masiv de Kelemen Hunor către comunitatea maghiară”.
”Toţi banii contribuabilului român, aflaţi pe mâna sa, au fost direcţionaţi aproape exclusiv în beneficiul minorităţii maghiare. Spre exemplu pentru monumentele aparţinând minorităţii maghiare s-au alocat 7 milioane de lei. Pentru complexul Sarmisegetusa Regia, obiectiv de patrimoniu UNESCO de importanţă mondială, au fost alocaţi 90 000 lei. Adică de vreo 78 de ori mai puţin. La audierea sa, pentru avizarea în postul de ministru, Hunor a afirmat cu ipocrizie că abia aşteaptă ca un nou Cod al patrimoniului cultural să ajungă pe masa Parlamentului”, notează Curentul.
Ziarul Financiar prezintă, miercuri, o analiză: ”Ce se întâmplă într-o ţară care îi plăteşte pe paznici mai bine decât pe profesori: jumătate din elevi nu iau bacalaureatul, iar 70% din elevii de gimnaziu iau note sub 5 la matematică”.
”Cu profesori debutanţi care câştigă 800 de lei net pe lună, la jumătatea salariului mediu, 50% dintre elevii de 14 ani nu iau mai mult de nota 5 la matematică şi română, iar dintre absolvenţii de liceu doar jumătate iau bacalaureatul. Un profesor debutant de matematică de gimnaziu, cu studii superioare, are un salariu net cuprins între 800 şi 1.000 de lei net pe lună, mai puţin decât un subofiţer din Jandarmerie, care poate câştiga între 995 şi 1.750 de lei net pe lună (pe o funcţie fără comandă). În acelaşi timp, un şofer din Ministerul de Finanţe obţine un salariu cuprins între 1.500 şi 3.000 de lei net pe lună, iar un electrician al Administraţiei Prezidenţiale primeşte până la 1.340 de lei net pe lună.
Cei peste 91.000 de elevi (51% din elevii de clasa a opta prezenţi la examen) care nu au reuşit să ia peste nota 5 la examenul care ar trebui să le pregătească trecerea către ciclul liceal reprezintă şi o consecinţă a faptului că atât elevii, cât şi familiile din care fac parte sunt din ce în ce mai dezinteresaţi de actul educaţional, spun profesorii. Un fenomen care a amplificat acest dezinteres poate fi şi cel al migraţiei, având în vedere că 3 milioane de români lucrează în prezent în străinătate pentru că nu au găsit soluţii în ţară pentru a obţine venituri mai mari, iar în multe cazuri şi-au lăsat copiii acasă”, arată ZF.
