„Baronii PSD au câştigat meciul USL. Topul judeţelor, după numărul de participanţi aduşi la miting”, titrează Adevărul în ediţia de vineri: „Marian Vanghelie, Liviu Dragnea şi Radu Mazăre au adus cei mai mulţi manifestanţi la lansarea candidaţilor USL.
Peste 75.000 de membri USL au participat, miercuri seară, pe ‘Arena Naţională’, la prezentarea candidaţilor alianţei pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. USL a reuşit, în acest fel, să depăşească recordul de asistenţă de pe ‘Arena Naţional’ de la meciul România-Olanda, desfăşurat cu o seară înainte, pe care l-au urmărit 53.500 de spectatori”.
„Intoxicare! Ponta nu i-a dat nicio scrisoare lui Barroso”, aflăm din Curentul: „USL a profitat de venirea la Bucureşti a preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu prilejul Congresului Partidului Popular European, pentru a pune la cale o operaţiune de intoxicare mediatică menită să-i ridice cota politică premierului Victor Ponta.
Lideri USL de prim rang şi chiar un ministru au luat parte la această acţiune de intoxicare a opiniei publice, cu scopul de a arăta românilor ce mare bărbat politic e Victor Ponta şi cum nu primeşte el ordine de la nimeni din Europa”.
Jurnalul Naţional scrie că „Structurile de forţă ale Parchetelor sunt reunite în mâinile lui Daniel Morar”: „În aşteptarea desfăşurării concursului pentru desemnarea procurorului general al României, poziţie devenită vacantă odată cu expirarea mandatului Laurei Codruţa Kovesi, Ministerul Public este condus, cu titlu de interimat, din poziţia de prim-adjunct al procurorului general, de Daniel Morar.
Favorit al lui Traian Băsescu şi al Monicăi Macovei, fostul procuror-şef al DNA, care nu s-a înscris la concursul organizat de Ministerul Justiţiei pe motiv că nu vrea să legitimeze o procedură lipsită de transparenţă, a avut, însă, grijă să-şi subordoneze direct structurile de forţă”.
Mişu Negriţoiu, CEO al ING Bank România, a declarat într-un interviu pentru Ziarul Financiar că, în politică, totul se reduce la promovarea unor membri de gaşcă: „‘Dilema României este că sunt foarte multe de făcut, dar sunt foarte puţini cei care înţeleg şi se angajează să facă. Nivelul de înţelegere a problemelor este mai în urmă ca acum 20 de ani’, constată bancherul acum când aproape se împlinesc 23 de ani de la schimbarea de regim politic din 1989.
Având în spate o experienţă relevantă în administraţia dâmboviţeană de la începutul anilor ’90, Negriţoiu critică în termeni duri lipsa de progres a lumii politice româneşti. ‘Nu se poate ca o ţară întreagă să nu producă oameni competenţi şi să tot vii cu colegi de şcoală, să improvizezi'”.
