Ziarele de luni scriu despre potenţialele atacuri teroriste cu care România s-ar putea confrunta, dar şi despre prima publicaţie din România care, în 1990, a văzut Revoluţia ca pe o „lovitură de stat”.
În Adevărul citim un interviu cu directorul SRI, Eduard Hellvig, în care vorbeşte despre ameninţarea teroristă asupra României. Potrivit directorului SRI, România nu este ferită de potenţiale atacuri teroriste. Mai mult, aproximativ 70% din persoanele interzise în România au legătură cu ISIS.
„Din păcate, nu suntem feriţi de potenţiale atacuri teroriste. De altfel, aţi putut constata că, de la începutul acestui an, la propunerea SRI, nu s-a permis intrarea în ţară pentru 246 de persoane despre care noi am obţinut date că erau conectate la fenomenul terrorist şi prezentau riscuri în acest domeniu. Mai mult, au fost declarate indezirabile şi expulzate de pe teritoriul naţional alte 9 persoane, din aceleaşi considerente. O altă cifră relevantă este cea de 9.000 de persoane, pe care le avem în bazele noastre de date ca fiind persoane care nu pot intra pe teritoriul României. Sunt persoane date în consemn la frontieră, ca să folosesc o expresie uzuală. În ceea ce priveşte profilul acestor persoane, ţin să subliniez faptul că aproximativ 70% din acestea sunt în conexiune sau au derulat activităţi în sprijinul reţelei teroriste Daesh (n.r. – Statul Islamic, ISIS). Aceşti indivizi provin în special din Iran, Irak, Siria şi Pakistan. Le cunoaştem trecutul şi intenţiile, iar această cunoaştere se datorează muncii informativ-operative a SRI şi parteneriatelor pe care noi le avem, atât cu serviciile româneşti, cât şi cu cele din străinătate. Toate aceste acţiuni ale SRI se încadrează în principala menire a acestei instituţii – prevenţia. Referitor la Sistemul Naţional de Alertă Teroristă, acesta a fost menţinut la nivelul albastru-precaut tocmai datorită eforturilor conjugate ale tuturor instituţiilor din Sistemul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului (SNPCT), de a preveni orice acţiune care ar fi pus în pericol securitatea cetăţenilor români. Vă rog să reţineţi că, în actualul context european de securitate, Serviciul şi-a intensificat eforturile de culegere de informaţii relevante pentru prevenirea oricăror acţiuni care pot afecta climatul de siguranţă a României şi a aliaţilor săi. De asemenea, SRI şi-a accelerat schimbul de informaţii în cadrul cooperării atât cu partenerii naţionali din SNPCT, cât şi cu serviciile partenere. Colegii noştri de la Antitero lucrează la foc continuu încă de dinainte de atentatele de la Paris. Este un efort imens, la nivel personal şi instituţional, care contribuie la acest „albastru precaut”. În spatele normalităţii, vă asigur că există multă muncă şi, adesea, riscuri asumate atât de ofiţerii noştri, cât şi de colaboratorii noştri instituţionali”, precizează Eduard Hellvig, citat de Adevărul.
Din Evenimentul Zilei aflăm că jurnaliştii de la săptămânalul Zig-Zag au văzut Revoluţia din decembrie 1989 ca pe o „lovitură de stat”.
„Firea suspicioasă care i-a consacrat, croită să se îndoiască de tot ceea ce oficialităţile se căznesc să prezinte drept adevăr, l-a făcut pe Ion Cristoiu, directorul săptămânalului care vindea un milion de exemplare, să pună, din capul locului, pe tapet, teza Loviturii de Stat. Plănuită şi executată la comandă, din exteriorul ţării, ea a fost camuflată sub aparenţa unei revoluţii spontane. În acest scenariu, Securitatea ar fi trebuit să se opună voinţei poporului. Nu a fost să fie aşa, drept pentru care, s-a trecut la amorsarea unor conflicte majore între civili şi forţele MI”, scrie Evz.
Ziarul Gândul scrie despre fondatorul Asociaţiei pentru protecţia animalelor „Kola Kariola” şi unui adăpost pentru căţei abandonaţi. în care sunt găzduiţ peste 450 de câini.
„Marius Chirca a înţeles că situaţia câinilor fără stăpân era scăpată de sub control. Multele cazuri de maltratare a acestor animale, legalizarea eutanasierii, vânătoarea de câini din marile oraşe, asociaţiile-fantomă de protecţie a animalelor au fost motivele care l-au determinat pe Marius să înceapă chiar el, pe cont propriu, construcţia unui adăpost pentru maidanezi. Primul adăpost l-a costat pe Marius, pentru început, 15.000 de euro, bani pe care spune că-i avea puşi deoparte pentru băiatul lui: „Am avut ceva bani strânşi, ca orice om. Când am început construcţia adăpostului am investit 15.000 de euro, bani de la mine, pe care îi aveam strânşi pentru copilul meu.” Pentru că banii s-au terminat repede şi câinii aveau nevoie şi de mâncare, pe lângă un loc unde să doarmă, bărbatul s-a gândit cum ar putea să atragă sponsorizări. Aşa a luat fiinţă Asociaţia pentru Protecţia Animalelor „Kola Kariola”. „Am vrut să cresc, să am din ce în ce mai mulţi câini în grijă. Mi-am făcut o asociaţie de profil, de protecţia animalelor. Normal, ca şi în Occident, funcţionăm numai din donaţii şi din fonduri proprii. Am şi sprijinul familiei, al prietenilor”, spune Marius. Treptat, adăpostul s-a umplut, iar Marius s-a văzut nevoit să găsească o soluţie. Nu voia să renunţe să mai salveze alţi câini şi nici nu putea renunţa. Prin asociaţie a cumpărat un teren de 10.000 mp în apropiere de Belciugatele, în judeţul Călăraşi şi a mutat aici aproape toţi câinii din vechiul adăpost, pe care-l va închide în curând. În noul adăpost, căţeii sunt aşezaţi în cuşti şi în fiecare cuşcă se află câte o căsuţă. Înăuntru, într-o parte este o porţinune acoperită cu fân, iar în partea cealaltă sunt aşezate castroanele cu mâncare şi apă – niciodată goale. Când îl văd pe Marius că se apropie de cuşti, toţi câinii sar cu cozile ridicate şi latră, chemându-l pe stăpânul lor”, scrie Gândul.
Din HotNews aflăm că beneficiarii care au derulat proiecte în cadrul Programului Operational Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) îşi vor primi banii cheltuiţi, după ce mai multe ONG-uri şi patronate au ameninţat cu procese colective, dacă nu le vor fi rambursate cheltuielile.
„Ii inteleg pe beneficiari. Intr-adevar, se afla intr-o situatie dificila, pentru ca trebuie sa efectueze aceste plati pana la sfarsitul lunii decembrie. Am luat mai multe masuri pentru a accelera acest sistem de plati. Din punct de vedere legislativ, Guvernul a dat o ordonanta de urgenta pentru ridicarea plafonului de indatorare la Trezorerie. Deci ne-am indatorat la Trezorerie pentru a putea obtine 1 miliard de lei pentru a efectua aceste plati. A fost o ordonanta de urgenta si o hotarare de guvern, dupa care am avut discutii zilnice cu colegii de la Comisia Europeana, din diferite directii generale, pentru a se accelera aceste plati. Si speram sa incercam sa rezolvam cat mai mult. Numai pentru POSDRU avem in prezent peste 5.500 – 5.600 de facturi, de cereri de plata, cereri de lichidare, cereri de rambursare. (…) Avem cateva cereri vechi si le-am discutat cu organizatiile non-guvernamentale (ONG) si ne-au sesizat acest lucru. Le analizam, sunt anumite probleme cu aceste facturi pe care speram sa le rezolvam sau sa le clarificam. Incercam sa facem cat mai multe plati, dar le luam in ordinea cererilor de plata si a cererilor de lichidare, pentru ca beneficiarii intai sa-si poata termina proiectele, sa fim siguri ca isi termina aceste proiecte, dupa care cererea de rambursare la finalul proiectului o putem plati si anul viitor in primele luni, cand ne mai vin rambursari de la Comisie. Adica incercam sa eficientizam acest ciclu de plata”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, pentru HotNews.
Zf scrie despre numărul mare de cetăţeni români care au plecat la lucru în vestul Europei.
„Unu din nouă români, adică 11% din populaţia de 19,9 milioane de locuitori, în total 2,2 milioane, este plecat la lucru în vestul Europei, potrivit calculelor ZF pe baza unui studiu al Eurostat despre cetăţenii străini care trăiesc în Uniunea Europeană, publicat la sfârşitul săptămânii trecute. Pe locurile următoare vin marocanii (1,9 milioane în UE), turcii (1,8 milioane în UE) şi polonezii, cu 1,7 milioane de cetăţeni în Occident. Cei mai mulţi români sunt în Italia (1,1 milioane de persoane), Spania (730.000) şi Germania (240.000). Restul românilor sunt plecaţi la muncă în Grecia (40.000), Portugalia (34.000), Ungaria (31.000) sau Cipru (20.000). Studiul, care grupează primele cinci ţări sursă de imigranţi pentru toate ţările din UE, nu prezintă şi datele despre numărul românilor din Marea Britanie, care ar putea să fie de câteva zeci de mii. Click pentru mai multe detalii in tabelul Eurostat. Cea mai mare proporţie de oameni plecaţi de acasă o înregistrează Albania, unde 36% din cetăţeni, adică un milion din populaţia de 2,8 milioane lucrează în Grecia (500.000 albanezi) şi Italia (500.000). În rest, nicio ţară nu are o atât de mare proporţie a cetăţenilor plecaţi în străinătate ca România. Din Portugalia este plecată 6% din populaţie, din Polonia 4%, din Grecia 3%, din Italia 2%, iar din Bulgaria doar 1%. „România se află în top cinci ţări care au dat cel mai mare număr de emigranţi în opt dintre statele UE“, arată studiul Eurostat. O altă ţară din regiune, Polonia, se află în primele cinci poziţii în zece ţări de la nivelul uniunii. Polonia este cea mai puternică economie din regiune, iar salariul mediu este de circa două ori mai mare decât cel din România. Şi populaţia Poloniei este de aproape două ori mai mare decât cea locală, iar din total doar 4% au decis să emigreze, respectiv 1,5 milioane de oameni”, potrivit Zf.
Din Wall Street aflăm că românii au cumpărat, în 2015, aproximativ 850.000 de tablete. Pentru anul viitor, se preconizează o creştere de 10%, ceea ce va duce la un număr de 935.000 de exemplare vândute.
„In 36% dintre gospodariile din Romania exista cel putin o tableta, media fiind de 1,1 tablete/gospodarie, potrivit unui studiu realizat de Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). De asemenea, in 73% dintre gospodarii exista cel putin un smartphone (media fiind de 1,5 per gospodarie), iar 55% detin laptopuri”, potrivit Wall Street.
În Gazeta Sporturilor citim despre planurile antrenorului Mircea Rednic, pentru echipa Dinamo.
„Sper să facem cîteva transferuri în iarna asta. Chiar dacă avem jucători tineri, trebuie să aducem niște jucători care să fie certitudini. Au plecat 6 jucători, trebuie să vină cel puțin 4. E bine că obiectivele pentru acest an le-am realizat. E bine să visăm la titlu, să realizăm mai multe. Ne placem să facem asta. Avem mai mulți jucători pe lista noastră. Și Răduț, dar eu cred că el va pleca în străinătate”, a precizat Rednic.
Prosport scrie despre strategia echipei Steaua, în perioada transferurilor din iarnă.
„Căutăm să aducem jucători din campionatul intern şi jucătorii de valoare care au participat şi la calificarea naţionalei. Eu ştiu că nu am făcut niciun fel de ofertă pentru Asprilla. Este un jucător foarte bun, dar trebuie să terminăm ultimul meci de luni seară, după ce vom termina vom încerca să ne interesăm de jucătorii pe care-i vrem din februarie. Îmi respect jucătorii, nu vom discuta până nu vom termina. După aceea, vom analiza. Ştiu că Asprilla are multe oferte, este un jucător scump, dar unul de mare valoare. Din câte ştiu Varela are o clauză în contract, dacă cineva va plăti suma respectivă probabil va pleca. Jucătorii de valoare nu pot fi ţinuţi la infinit la echipă. Nu e niciun fel de problemă, vom aduce alţi jucători pe poziţia lui Varela”, a declarat antrenorul Stelei, Laurențiu Reghecampf.
