În ziarele de miercuri, citim despre bucureștenii Rubar şi Armanchi, care luptă voluntar împotriva grupării teroriste Stat Islamic, alături de mişcările paramilitare kurde, despre ”mafia fierului vechi”, care a spălat 60 de milioane de euro, ”rechinii” care au scufundat canotajul românesc, dar și despre cum pierde România peste jumătate din noul buget european pentru infrastructură, topul celor mai mari 100 de insolvenţe, confesiunea unui ofiţer S.R.I. din cadrul Brigăzii Antitero și parcul de sculpturi de la Kerguéhennec.
În Adevărul citim despre bucureștenii Rubar şi Armanchi, care luptă voluntar contra Statului Islamic, alături de mişcările paramilitare kurde. „Faptul că Statul Islamic omoară femei, copii, civili într-un cuvânt, e un motiv destul de întemeiat de a veni. Ceea ce se întâmplă aici este un genocid”, și-a motivat românul decizia de a lupta voluntar. Armanchi, în vârstă de 19 ani, a ajuns în Siria cu ajutorul unei pagini de socializare dedicată celor care doresc să se ofere voluntari ca să lupte împotriva ISIS. „ Au fost mai multe criterii de selecţie. M-au întrebat despre trecutul meu, dacă am comis o crimă sau dacă am experienţă militară”, a povesit el. Rubar, cu numele real Ruben, în vârstă de 25 de ani, a aflat cum să ajungă pe front din presa americană, dintr-un articol despre liderul informal al voluntarilor străini din Siria, Jordan Matson. ”Am venit din aceleaşi motive pentru care toată lumea e aici – ca să lupt împotriva Statului Islamic”, a spus el.
În Evenimentul zilei citim despre ”mafia fierului vechi”, care a spălat 60 de milioane de euro. „S-a stabilit că, în perioada 2013 – 2014, reprezentanții unei societăți comerciale, cu domeniul de activitate comerțul cu produse feroase, s-ar fi aprovizionat cu fier de la mai multe persoane fizice și juridice, fără documente legale, iar pentru a justifica stocul de marfă deţinut, ar fi înregistrat achiziţii fictive de 59.000.000 de euro, de la 47 de societăţi comerciale cu comportament de «tip fantomă »”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, inspectorul Georgian Drăgan. Procurorii au emis marți 116 mandate de aducere pe numele mai multor afacerişti din opt judeţe şi Bucureşti. Percheziţiile au vizat un grup care ar fi fost coordonat de omul de afaceri libanez Tawil Abbas. Însă, şi societatea Group Comimpex, care face parte din grupul de firme specializate în comerţul cu produse neferoase ale acestuia a fost verificată.
Gândul scrie despre ”rechinii” care au scufundat canotajul românesc și despre supraviețuirea Clubului Nautic Universitar – Sportul Studenţesc din parcul Herăstrău, datorită administratorului Liviu Doară, care a avut curaj să se opună intereselor imobiliare şi să facă apel la justiţie chiar dacă a fost ameninţat cu moartea de nenumărate ori. Cele şapte hectare din Parcul Herăstrău – complexul bazelor nautice bucureştene, a fost locul în care s-au format unii dintre marii canotori ai României, inclusiv actuala şefă a Federaţiei Române de Canotaj, Elisabeta Lipă. „Cel mai rău a început să fie imediat după Revoluţie, în anii ’90, când BTT, care primise de la primărie un drept de folosinţă asupra acestor şapte hectare, pe care se găseau bazele, a început să ne reducă suprafaţele în folosinţă. În prima fază, ne-au luat terenurile de tenis, după care ne-au luat cabana unde erau vestiare, duşuri, toalete – tot ce înseamnă zonă administrativă a unui club -, lăsându-ne, în final, numai cu hangarul de ambarcaţiuni, şi limitându-ne, astfel, dezvoltarea şi posibilitatea de a face sport de performanţă”, a povestit Doară.
În HotNews citim că România pierde 3 miliarde euro, peste jumătate din noul buget european pentru infrastructură, pentru că nu a încheiat la timp proiectele vechi. Patru proiecte de autostrada, revizuirea studiului de fezabilitate Sibiu – Pitesti si mai multe proiecte de reabilitare de drumuri nationale vor lua circa 1 miliard de euro din urmatorul ciclul financiar european pentru ca nu au putut fi terminate pana in acest an, termenul limita pentru cheltuirea banilor europeni nerambursabili din exercitiul financiar european 2007-2013. Astfel, 1 miliard de euro (814 milioane din Axa Prioritara 1 – Fondul de Coeziune si 196 milioane din Axa Prioritara 2 – FEDR) va fi „luat” din totalul de 2,65 miliarde (fara cofinantarea nationala) alocate componentei rutiere in Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) aferent urmatorului exercitiu financiar 2014 – 2020.
Ziarul Financiar prezintă topul celor mai mari 100 de insolvenţe, din care 88 sunt firme cu capital românesc. Două firme din grupul Interagro, cel mai mare lanţ de supermarketuri din România şi două echipe de fotbal se află pe listă. „Există mai multe motive pentru care sunt mai multe firme româneşti care intră în insolvenţă mai degrabă decât străine. Companiile cu acţionariat local, chiar şi cele care au făcut eforturi pentru a avea o activitate susţinută şi constantă s-au lovit de scăderea pieţei şi de faptul că nu au reuşit să îşi construiască un portofoliu suficient de mare de clienţi. Firmele locale fac totul singure, fără a beneficia de sprijinul unui grup cu forţă financiară care să le susţină în diferite activităţi“, a spus secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.
ProSport prezintă confesiunea unui ofiţer S.R.I. din cadrul Brigăzii Antitero – povestea lui Dănuţ Simion, campion european şi multiplu medaliat la Naţionale. Multiplu campion naţional la lungime şi medaliat cu aur la Europenele de tineret, fostul atlet, în vârstă de 32 de ani, s-a retras din activitate fără la doar 25 de ani și s-a angajat la Brigada Antiteroristă din cadrul Serviciului Român de Informaţii, care asigură intervenţia anti/contrateroristă la nivel naţional, dar şi securitatea aeroportuară pe toate cele 16 aeroporturi civile din ţară, precum şi securitatea zborurilor companiilor româneşti de aviaţie. Dacă în trecut fostul sportiv de la Rapid îşi valorifica forţa, viteza şi detenta sărind peste 8 metri la groapa cu nisip, acum în pregătirile specifice meseriei sale marşează pe alte „acrobaţii”: sărituri de la mare înălţime, sărituri din elicoptere şi încercări de toate soiurile.
În Cotidianul citim despre parcul de sculpturi de la Kerguéhennec, supranumit şi Versailles-ul breton, situat la 20 de kilometri spre nord de Vannes. Este considerat unul dintre cele mai importante din Europa, creând o relaţie intimă între peisaj şi artă. Parcul găzduiește opere create de peste 20 de artişti de prim rang, între care se numără Marina Abramovic, Richard Aartschwager, Elisabeth Ballet, François Bauduin, Roland Bouillon, Jean-Gabriel Cognet, Marcel Cognet, Ian Hamilton Dupertuis, Jean-François Finlay, Hreinn Feuillant, Toni Fridfinnsson, Reiner Gross Grand, Harald Etienne Hajdu, Julien Kligelhöller, Richard Long Laforge, Pierre Tual, Carel Visser. “Domeniul este un veritabil loc de creaţie şi de cercetare pentru sculptori şi plasticieni”, consideră directorul Domeniului , Olivier Delavallade.
