În ziarele de joi citim o cronologie a „scurtcircuitelor” dintre România şi Franţa, în ultimii 15 ani, dar şi motivul pentru care SUA şi Rusia nu colaborează împotriva Statului Islamic în Siria.
Gândul explică de ce nu colaborează SUA cu Rusia împotriva Statului Islamic în Siria. Ambasadorul SUA la NATO, Douglas Lute, a explicat, într-o teleconferinţă, că în acest moment SUA se află într-o „situaţie foarte delicată, între cooperare şi conflict”. Pe de o parte, refuză să împărtăşească intelligence despre Statul Islamic cu Rusia, din cauza divergenţei privind regimul Assad, pe de altă parte trebuie să menţină deschise canalele de comunicare militare şi politice, cu maximă atenţie, pentru a evita ciocniri armate accidentale, care să ducă la izbucnirea unui conflict de proporţii. Până acum, Rusia nu dă dovadă de o astfel de prudenţă, după cum arată incidentul aerian din Turcia, pe care oficialul SUA l-a calificat drept „iresponsabil”. “Este clar că forţele ruseşti acţionează pentru a-l sprijini pe Assad, în timp ce restul coaliţiei internaţionale crede că Assad trebuie să facă tranziţia către renunţarea la putere şi să existe un guvern reprezentativ acolo. Deci, până depăşim această divergenţă de obiective, nu cred că există vreo perspectivă de a împărtăşi informaţii”, a explicat ministru de Finanaţe, Darius Vâlcov Douglas Lute.
HotNews prezintă relaţia tensionată dintre România şi Franţa, în ultimii 15 ani. Între „scurtcircuitele” dintre cele două ţări se numără cel din anul 2002, când Jacques Chirac critică România pentru că a adoptat poziția SUA în chestiunea Irak. În iulie 2010, președintelefrancez Nicolas Sarkozy îi califica pe romi drept infractori și decidă să desființeze taberele ilegale și să-i trimită înapoi în România. România a reacționat prin vocea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, care a vorbit despre „riscuri de derapaje populiste”. Sarkozy a primit replici dure și din partea altor țări, a societății civile, dar și de la Comisia Europeană. Un alt „scurtcircuit” s-a produs în martie 2015, când primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu, a fost decorat de Ambasada Franței cu însemnele de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză. În fața Ambasadei a avut loc un protest spontan, mulți membri ai societății civile reclamând corupția primarului. În acel moment nu a fost clară motivația Ambasadei Franței pentru decorarea unui personaj extrem de controversat.
ProSport explică cum a ajuns selecţionerul Anghel Iordănescu să îl convoace pe Paul Papp pentru meciul cu Finlanda şi care au fost variantele care nu au reuşit să îl convingă pe selecţioner. Una dintre aceste variante a fost convocarea lui Cristian Manea, cel mai tânăr debutant din istoria primei reprezentative. A ajuns în Belgia, la Mouscron, după a fost achiziţionat de Chelsea de la Viitorul, dar formaţia pregătită de Mourinho a decis să îl împrumute. Om de bază în echipa lui Hagi, sezonul trecut, Manea nu a reuşit să prindă niciun minut în tricoul belgienilor. Debutul său în naţională s-a produs pe 31 mai 2015, într-un amical cu Albania, câştigat de România cu 1-0. Sezonul trecut, la Viitorul, a acumulat 34 de partide şi a reuşit 2 goluri şi o pasă decisivă. Manea este cotat la 1,5 milioane de euro de site-ul transfermarkt.de
În Adevărul citim cum a fost inventat, de fapt, Statul Islamic, cine îl finanţează şi rolul SUA în acest fenomen.Formarea grupării a început în anul 2003, când regimul Ba’ath-ist a căzut în Irak „A fost o disoluţie aproape totală a întregii autorităţi, de la nivel central până la nivelul autorităţilor locale, atât cele militare cât şi cele civile. Aflat la putere din 1968, regimul Ba’ath-ist devenise o dictatură absolută, centrată în jurul lui Saddam Hussein, cu servicii de informaţii atotputernice, care controlau societatea şi blocau orice posibilă contestare. Toată această structură a fost dizolvată de autorităţile americane care au preluat gestiunea Irakului după căderea lui Saddam, dar au făcut marea greşeală să dizolve inclusiv armata irakiană care fusese, încă de la formarea statului, în 1921, un instrument de coeziune naţională. Americanii nu au reuşit şi nu au avut instrumentele să instituie foarte eficient şi rapid noi structuri de putere. În consecinţă, statul a colapsat şi societatea irakiană s-a fracturat, în anii care au urmat, în diferite forme de solidaritate tribale, sectare, etnice, politice, etc.”, a explicat islamologul Marius Lazăr, lector la Departamentul de Studii Internaţionale şi Istorie contemporană, la Facultatea de Istorie-Filosofie, din cadrul Universitatea Babeş-Bolyai.
Wall Street prezintă povestea unui n antreprenor care câştigă 100.000 de euro din vânzarea de trandafiri. Viaceslav Buhna a lansat una dintre primele florării online din ţară. „Propriul business îți oferă oportunitatea de a avea venituri din ce în ce mai mari pe măsură ce afacerea se dezvoltă. în același timp, că antreprenor ai o flexibilitate a programului de lucru, ceea ce mă ajută să aloc mai mult timp familiei atunci când e nevoie. Acestea sunt principalele două motive pentru care am ales să am propriul business”, a declarat Buhna. Antreprenorul a investit 18.000 de euro în pepinieră și stocul de trandafiri şi 4.500 de euro pentru promovare. În medie, un trandafir de grădină costă între 14 euro (cu rădăcină goală) și 18 euro (cu rădăcină la ghiveci), iar comandă medie pe FamousRoses.eu se ridica la 95 de euro.
În Ziarul Financiar citim ce câştigat şi ce a pierdut România într-un deceniu de la privatizările strategice din energie.În perioada scursă de la intrarea unor giganţi precum Enel, E.ON, sau GDF Suez în România, facturile la energie şi gaze s-au dublat, iar liberalizarea pieţei produselor petroliere după privatizarea Petrom a dublat preţul benzinei în ultimii zece ani de zile. Pe de altă parte, oamenii din piaţă spun că România a câştigat mult din know-how-ul multinaţionalelor, mai ales pe partea de tehnologie, iar companiile privatizate au performat mai bine cu un management depolitizat.„Calitatea serviciului este mai bună şi există un dialog mai bun. În plus, există şi dorinţa de a rezolva problemele. Totodată, noi investim în comunitatea în care activăm“, a enumerat Martin Zmelik, directorul general al CEZ România, câteva dintre avantajele privatizării fostei Electrica Oltenia. În perioada 2004-2005, România a cedat controlul din toată distribuţia de gaze naturale, împărţind nordul şi sudul între germanii de la E.ON şi francezii de la Gaz de France, deveniţi ulterior GDF Suez şi acum Engie. La acel moment, piaţa se aştepta ca intrarea celor două forţe europene pe plan local să vină la pachet şi cu preţuri mai bune la importurile de gaze ruseşti, speranţe care în curând s-au năruit.
