În ziarele de marți, citim despre o cetate dacică din Sălaj, care a fost distrusă cu buldozerul de membrii unei asociaţii a crescătorilor de bovine, dar și despre două meciuri ale Stelei, antrenată atunci de Laurenţiu Reghecampf, care au fost trucate la pariuri.
Din Adevărul aflăm că urmele unei cetăţi dacice din Sălaj au fost distruse după ce membrii unei asociaţii a crescătorilor de bovine au nivelat zona cu buldozerul. Primarul Florian Sur ridică din umeri şi spune că, pe de-o parte, nici reprezentanţii asociaţiei nu l-au anunţat de lucrările pe care le aveau programate în zonă (nivelau, se pare, terenul pentru amenajarea unui drum forestier), iar pe de altă parte, recunoaşte că, şi dacă l-ar fi anunţat, nu ştia că acolo – pe teritoriul administrativ gestionat acum de el – s-ar afla o cetate dacică. ”NU ne-a anunţat nimeni în comună că este o cetate acolo. Ştiu de la unii oameni că există un loc numit Cetăţuie”, susţine primarul. De cealaltă parte, reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău spun că existenţa acelui sit arheologic ar fi trebuit cunoscută de comunitate şi, mai ales, de Primărie, întrucât el este reprezentat pe Planul Urbanistic General al comunei.
În ProSport citim că două meciuri ale Stelei din vremea când antrenor era Laurenţiu Reghecampf au fost trucate de mafia asiatică a pariurilor, potrivit procurorilor din Singapore. Informaţia a apărut luni într-un proces în care Rajendar Prasad Rai (42 de ani) şi Francis Donahue Marcel (39 de ani) sunt acuzaţi că au pus la cale trucarea unui meci din Cupa Ligii, Singapore Recreation Club (SRC) – Khalsa Balestier FC 0-2, jucat pe 19 iulie 2014. Conform rechizitoriului, cei doi au oferit câte 3.000 de dolari către trei sau patru jucători de la SRC pentru a pierde partida.
În Hotnews citim că față de acum 10 ani, sistemul bancar din România a suferit numeroase operații estetice pentru a-și putea păstra parametrii în limită funcționalității. „Gradul de conectare a sistemului bancar românesc la sistemul bancar european se menține la un nivel ridicat, ponderea capitalului străin fiind semnificativă (86,3%) din capitalul agregat al sistemului bancar, la finele anului 2014. Până la finele lunii martie 2015 un număr de 556 instituții străine au notificat BNR intenția de a desfășura activitate bancară în mod direct pe teritoriul României, respectiv: 270 instituții bancare, 3 instituții financiare nebancare, 59 instituții emitente de monedă electronică și 224 instituții de plată. Pierderea cumulată din 2014- care a însumat 4,7 miliarde lei-a fost determinată de creșterea cheltuielilor cu provizioanele, care au depășit că nivel profitul operațional, în contextul în care băncile au fost nevoite să își asume pierderile rezultate din creditele neperformante. De asemenea, pe fondul scăderii valorii garanțiilor, băncile și-au actualizat coeficientul de valorificare a colateralelor, ceea ce a avut implicații suplimentare asupra necesarului de provizioane și, implicit, asupra rezultatului financiar”, au scris jurnaliştii.
În Evenimentul zilei citim că cele zece firme din domeniul distribuției de gaze amendate, săptămâna trecută, de Consiliul Concurenței, pentru înțelegeri care au crescut mult prețul pentru consumatorul final, au fost „în principal, firme care montau centrale de apartament”, iar tarifele exagerate erau percepute atât pentru lucrările de montaj, cât și pentru executarea proiectelor, potrivit surselor EVZ. Cea mai mare amendă, în valoare de 788.000 de lei, a fost aplicată distribuitorului Wioro, în timp ce cele nouă firme executante (Dornacor, Elisan, Inspro, Melprest, Rodimar, Meliorstal, Metalica Prod, Miral Instal, TMG Conprest), au primit amenzi cuprinse între 1.000 și 39.000 de lei. Firmele pot contesta amenda în maximum 30 de zile de la primirea deciziei pe care Concurența le-o va trimite în aceste zile. Patru firme care au recunoscut înțelegerea au beneficiat de amenzi reduse cu 20%.
Din Ziarul Financiar aflăm că românii încă îşi folosesc sub potenţial smart TV-urile, dar utilizarea aplicaţiilor va exploda în câţiva ani. „Estimăm că în următorii ani piaţa aplicaţiilor pentru TV va înregistra o creştere exponenţială, aşa cum a fost şi creşterea de pe piaţa aplicaţiilor mobile. După dezvoltarea ecosistemului de aplicaţii pentru telefoanele mobile, utilizatorii caută extinderea aplicaţiei şi către ecrane mai mari, cum este televizorul“, a declarat pentru ZF Victor Armăşelu, şeful diviziei de consumer electronics din cadrul Samsung România. Deocamdată piaţa de aplicaţii TV este însă abia la început, pionierii acesteia fiind furnizorii de conţinut video la cerere (Video On Demand – VOD), care s-au mişcat cel mai repede în această direcţie pentru a crea cerere pentru serviciile lor.
În Wall Street citim despre o tânără care câştigă zeci de mii de euro din vânzarea de eșarfe care ajung să coste și 200 de euro. Maria Dermengiu, în vârstă de 33 de ani, a ales în urmă cu cinci ani să renunțe la o “meserie serioasa” pentru pictură, iar în anul 2012 a decis că expozițiile de pictură să le transpună pe mătase, creând eșarfe exclusiviste care pot să coste între 250 și chiar 860 de lei. Businessul ei are succes – pentru anul acesta antreprenoarea estimează în jur 160.000 de lei (35.000 de euro).
