În ziarele de luni, citim ce ar face ţăranii români cu refugiaţii musulmani, dar şi despre ”gaura” din sistemul de pensii de stat, care ar putea ajunge la 19,5 de miliarde de lei la sfârşitul anului.
Din ziarul Adevărul aflăm ce ar face ţăranii români cu refugiaţii musulmani. Trecuţi prin momente aspre, mulţi ţărani spun că „i-ar primi cu plăcere, dar suntem şi noi necăjiţi” sau că „dacă vor să moară de foame, să vină refugiaţii în Gorj”. Alţii, primari sau preoţi din comune, sunt de părere că, odată veniţi, imigranţii ar face probleme, pentru că „ei se înmulţesc mai repede, nu ca noi” şi că, în scurt timp, ar trebui să le ridice moschee sau chiar să le rezerve un loc în consiliile locale. O altă problemă, după cum spun unii săteni, ar fi posibilele conflicte cu străinii pentru că „noi, moldovenii, suntem oameni care mai înţelegem de vorbă bună, însă lor le sare ţandăra cam repede”
În ziarul Gândul citim despre „gaura” din sistemului de pensii de stat, care ar putea ajunge la 19,5 de miliarde de lei (4,4 miliarde de euro) la finele acestui an, ea fiind, deja, după opt luni, de aproximativ 13 miliarde de lei, conform datelor oficiale ale ministerului de Finanţe. În perioada ianuarie-august bugetul asigurărilor sociale de stat a avut încasări totale din contribuţiile angajaţilor (10,5% din salariul brut) şi ale angajatorilor (15,8% din salariul brut) de 23,5 miliarde de lei, cheltuielile legate de plata pensiilor fiind de 36 de miliarde lei. Astfel, din pensia medie de 886 de lei din România, încasată lunar de fiecare dintre cei 5,15 milioane de pensionari – din sistemul de pensii de stat dar şi agricultori, doar 496 de lei pot fi achitaţi din încasările efective în “contul de pensii”. Diferenţa de 390 de lei vine de la bugetul de stat şi este trecută în execuţia bugetară de pe ministerul Finanţelor la capitolul “subvenţii”.
În ProSport citim despre contractul pentru drepturile TV ale Ligii 2, care întârzie să se semneze după ce reprezentanţii cluburilor şi federaţia, pe de o parte, şi televiziunile interesate, pe de alta, nu au reuşit să se pună de acord. Oferta consorţiului format din DigiSport şi DolceSport a fost respinsă săptămâna trecută de LPF 2 şi FRF, care au decis să organizeze o nouă licitaţie. „Oferta noastră este următoarea: contract pentru acest sezon, contra sumei de 300.000 de euro, bani în care intră televizarea unui pachet de trei meciuri pe etapă. Restul partidelor, neselectate de televiziunea care va câştiga drepturile, vor fi la liber. Am convenit cu cei de la federaţie, care ne-au susţinut în acest demers, ca de luni să se reia procedura pentru licitaţie. Până la sfârşitul săptămânii următoare trebuie să clarificăm lucrurile“, a explicat şeful Ligii Profesioniste Fotbal a cluburilor din Liga 2, Auraş Braşoveanu.
În Evenimentul Zilei citim despre un document esențial pentru controlul civil asupra SRI, raportul de activitate pe 2104, care a fost prezentat în exclusivitate de Radu Tudor, în emisiunea sa de la Antena 3. „Cu toate că nu vorbim de un document secret, ci de un raport destinat informării publicului, nu mai există în istoria României o situație similară. Prezentarea sa înaintea depunerii sau dezbaterii în Comisia de Control asupra activității SRI, înaintea citirii de către directorul SRI Eduard Hellvig în fața Parlamentului, ne arată o disfuncționalitate importantă. Cineva a făcut <<pierdută>> o copie a raportului SRI și a trimis-o la Antena 3”, au scris jurnaliştii.
Din Ziarul Financiar aflăm că revoluţia roboţilor este pe cale să înceapă. Numărul de roboţi instalaţi va creşte cu 10% pe an, iar până în 2025 maşinile vor ajunge să execute un sfert din sarcinile din industrie din întreaga lume. În zece ani, 4 milioane de roboţi vor avea „locuri de muncă“ faţă de 1,4 milioane în prezent. În prezent, însă, În prezent, roboţii sunt departe de a fi cucerit planeta şi de a fi înlocuit toţi angajaţii, aşa cum proroceau unele cărţi SF. Nu funcţionează decât 1,4 milioane de exemplare, mai ales în SUA, China, Germania, Coreea de Sud şi Japonia. La fel, ei sunt utilizaţi în puţine nişe industriale precum cea auto, aeronautică, informatică şi electronică. „Spre exemplu, în uzinele americane de material rulant, doar 8% din sarcini sunt executate de roboţi, cu toate că 53% din munci pot fi lăsate în seama roboţilor“, spune Moundir Rachidi, analist la BCG.
Wall Street prezintă povestea unui tânăr român, Ciprian Andrei, care a renunțat la job și s-a lansat în afaceri, într-un domeniu total opus celui în care profesa. Acum are un business cu fotolii, prin care vinde confort. „Ideea de antreprenoriat mă încearcă de multă vreme, dar ea s-a cristalizat anul trecut, ce-i drept și pe fondul unor probleme apărute în industria în care lucrăm la acel moment (publicitate-media buying). Atunci mi-am dat seamă că este momentul să încerc ceva pe cont propriu. Așa că am luat-o că pe o provocare și am zis acum ori niciodată”, a povestit tânărul, absolvent de Drept, care a deschis în mai 2015 firma Atelier Mustață, după o investiție de 5.000 euro, bani strânși de-a lungul timpului. El estimează că în maximum 12 luni va recupera din investiția inițială, însă planurile sale sunt să extindă afacerea, așa că va reinvesti profitul.
