„Caracatiţa Voicu, ultimul episod. Cum a ajuns un căpitan de armată din epoca ceauşistă să controleze sentinţele judecătoreşti printr-o reţea de magistraţi şantajabili”, titrează Adevărul în ediţia de miercuri: „Fostul senator PSD avea un serviciu sigur şi profitabil: intermediar între oamenii cu probleme juridice şi oameni din Justiţie. A fost aproape de a face din Justiţie o firmă privată de spălat marii infractori sau de îngropat adversari. Fostul premier Adrian Năstase a fost etichetat de judecători ca fiind ‘personificarea corupţiei’. O etichetă grea, ce presupune că nimeni şi nimic nu era mai rău şi mai periculos decât fostul lider PSD. Judecătorii nu l-au luat în calcul însă şi pe Cătălin Voicu, cel care poate chiar şi-a depăşit şeful de partid şi care ar merita, cel puţin, aceeaşi etichetă, fără nicio exagerare. Cătălin Voicu avea visul de a controla Justiţia. Nu doar caţiva magistraţi şi poliţişti, el îşi dorea o reţea ‘funcţională’ în toată ţara. Ambiţios, cu un ţel clar întipărit în minte, Voicu a prins şi momentul zero pentru a începe racolarea: decembrie 1989”.
„Cu ocazia Consiliului NATO-Rusia, Titus Corlăţean a avut convorbiri şi cu omologul său rus Serghei Lavrov. Titus Corlăţean: Neînţelegerea legată de o presupusă ameninţare rusească la adresa bazei de la Deveselu a fost clarificată repede”, potrivit Cotidianul: „La conferinţa de presă de la cartierul general al NATO de la Bruxelles, imediat după reuniunea miniştrilor de externe din statele membre ale Alianţei, şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, a expus câteva din temele discuţiilor pe care le-a avut cu omologii săi prezenţi la acest eveniment. Este vorba în principal despre participarea României la misiunea de instruire a forţelor afgane de securitate, despre trilaterala România-Polonia-Turcia în privinţa politicii uşilor deschise ale Alianţei faţă de alte ţări pontenţiale candidate la adrearea la NATO, despre problematica combaterii terorismului, şi despre relaţiile NATO-Rusia, mai ales în contextul discuţiilor despre instalarea scutului anti-rachetă”.
Din Curentul aflăm care este „Tactica distrugerii PDL din interior”: „Cine credea că despărţirea lui Traian Băsescu s-a consumat odată cu scena de adio jucată în faţa perdelei s-a înşelat amarnic. Cei care-l cunosc pe Traian Băsescu ştiu că acesta nu acceptă uşor nicio înfrângere şi că întotdeauna aşteaptă momentul prielnic pentru a-şi lovi adversarul. Iar adversarul lui Traian Băsescu în acest moment nu este nici USL, nici Victor Ponta, de care-l leagă o dulce coabitare, ci PDL, partidul care a refuzat să-i asculte ordinele şi să se conformeze dorinţelor sale la Convenţia Extraordinară de la sfârşitul lunii martie. Deşi analiştii şi păreriştii politici din România anticipau o rupere iminentă a PDL, imediat după alegerile din martie, lucrurile n-au evoluat nici pe departe în sensul prorocit. Brusc, tabăra perdantei Elena Udrea a renunţat la contestaţii şi la declaraţiile acuzatoare referitoare la rezultatele votului. Strategia s-a schimbat din mers, iar susţinătorii Elenei Udrea au părut că acceptă postura de învinşi şi merg mai departe. Treptat însă, ies la iveală etapele scenariului distrugerii PDL, chiar din interiorul său, de către cei care păreau că au acceptat victoria echipei Blaga”.
„Florin Costiniu, condamnat pentru corupţie, este premiat de stat cu o pensie de 16.000 RON. Fostul judecător îşi completează veniturile din avocatură”, scrie şi Gândul: „Judecătorul Florin Costiniu, condamnat definitiv pentru corupţie, va fi remunerat lunar de statul român cu 16.000 lei. Costiniu a fost găsit vinovat de corupţie în dosarul fostului senator Cătălin Voicu şi a primit o condamnare definitivă de 4 ani de închisoare cu suspendare. Pe perioada condamnării, statul îi va alimenta conturile cu 760.000 lei. Legea spune că magistraţii corupţi se pot bucura nestingheriţi de pensiile speciale, chiar dacă au condamnări definitive. Între timp, Florin Costiniu îşi îngroaşă veniturile din avocatură, pledând chiar în dosare în care a dat decizii în calitate de judecător. Sunt şanse minime ca Florin Costiniu să fie eliminat din avocatură”.
