Blogurile de marţi scriu despre pericolele de la metroul bucureştean, dar şi despre atmosfera din Rio de Janeiro, cu câteva zile înainte de începerea Jocurilor Olimpice.
Zoso lansează o întrebare: „ISU ar trebui să închidă metroul?” şi caută un răspuns: „Ultimele accidente de la metrou nu sunt întâmplătoare: Regia Autonomă (ce nume imbecil, e autonomă în decizii, dar depinde de bani de la buget) Metrorex nu a făcut investiții, pentru că nu are bani, toți de acolo sunt ocupați să fure.
Faza e așa: dacă se închide o să fie o tragedie, dacă nu se închide, o să fie o tragedie umană la un moment dat. Și românii sunt acel popor minunat care își asumă problemele metroului până se întâmplă ceva și atunci nu își mai asumă nimeni nimic”.
Cătălin Tolontan transmite o corespondență din Rio de Janeiro şi scrie că „Un european este părintele expresiei: „Brazilia, țara viitorului”. Este titlul cărții sale. De aceea strada din Rio de Janeiro îi poartă numele: strada Stefan Zweig. Iar povestea sa este aproape uitată. Chiar dacă viața sa este legată de destinul a două continente.
Chiar dacă Europa e mai prezentă aici, în Brazilia, decât a fost vreodată în ultima jumătate de secol. Sau, după cum spune un jurnalist de la O Globo: „De la al doilea război mondial încoace, presa noastră n-a scris atât de mult despre voi, europenii”. Și e adevărat. Se vede. Se simte. Rio 2016 se desfășoară sub semnul anxietății pentru atacurile teroriste din Europa, care se pot întinde și aici”.
