PSD si PD-L au semnat ieri "parteneriatul pentru Romania", adica protocolul care pune bazele noii coalitii de guvernamant, coalitie sprijinita de o majoritate de peste 70 la suta. Inlaturarea de la guvernare a UDMR sugereaza pe de o parte complicitatea celor doi parteneri si pe de alta parte faptul ca PD-L si Traian Basescu s-ar putea afla de-acum incolo la mana social-democratilor. Originea istorica a PSD si PD-L, ambele desprinse din Frontul Salvarii Nationale, formatiunea care a inlocuit la inceputul anilor ’90 fostul partid comunist, ridica insa o serie de suspiciuni pentru electoratul traditional de dreapta. Absenta discursurilor anti-coruptie din campania electorala, dar si ocolirea acestui subiect in negocierile tehnice care au avut loc intre cele doua partide lasa sa se inteleaga ca PD-L nu este preocupat de mentinerea DNA in stare de veghe.
Social-democratii s-au opus in ultimii patru ani masurilor anticoruptie cerute de Comisia Europeana si si-au aparat parlamentarii cu dosare penale prin acordarea de imunitati la nivel parlamentar. La semnarea protocolului s-au aflat de altfel alaturi de delegatiile celor doua partide marii aranjori ai PSD: Viorel Hrebenciuc si Miron Mitrea. Transformarea marii coalitii PSD–PD-L intr-un mare partid unic va depinde insa si de presedintele Traian Basescu si de conditiile de moralitate impuse de acesta celor doua formatiuni. Mentinerea unei justitii independente, pastrarea DNA, precum si trimiterea in judecata a liderilor PSD cu dosare blocate de Parlament ar putea demonstra fie continuarea reformelor de cele doua partide, fie revenirea la partidul-stat.
PD-L a cedat in favoarea PSD singura piesa care i-ar fi putut asigura o plasa de siguranta in cazul in care social-democratii s-ar hotari sa-l sacrifice pe Traian Basescu sau sa se retraga in opozitie. Renuntarea la UDMR presupune prin ricoseu o serie de riscuri pentru democrat-liberali. Cu UDMR la guvernare plus grupul minoritatilor, PD-L ar fi putut supravietui la guvernare, fiindca pentru a asigura majoritatea parlamentara ar mai fi avut nevoie de 21 de voturi. Fara UDMR, PD-L va fi nevoit sa accepte o serie de compromisuri impuse de PSD. In plus, daca PSD va avea propriul candidat pentru alegerile prezidentiale de anul viitor, e posibil ca Traian Basescu sa fie drastic defavorizat, pe de o parte, fiindca va pierde o parte din electoratul sau dur dupa realizarea coalitiei PSD-PD-L, iar pe de alta parte, fiindca nu va putea beneficia nici de simpatizantii social-democrati.
Politologul Cristian Pirvulescu spune ca, in urma lasarii UDMR in afara coalitiei de guvernare, PD-L si presedintele Traian Basescu raman descoperiti in fata PSD: "UDMR ar fi folosit democrat-liberalilor ca o rezerva tactica. Ar fi putut controla PSD si orice santaj al acestui partid ar fi putut fi depasit". Profesorul de stiinte politice clujean Bakk Miklos argumenteaza la randul sau ca UDMR a intrat in cartile guvernarii in virtutea unor angajamente cu PD-L, care miza pe o coalitie de dreapta, sustinuta si de popularii europeni.
La fel de repede a iesit insa cand PSD "a dorit sa-si mentina in aceasta coalitie potentialul de santaj. Daca UDMR ar fi fost cooptat, PSD ar fi santajat mai greu cu iesirea de la guvernare si transformarea ei intr-una minoritara", spune Bakk, care adauga ca reciproca santajului este si ea valabila: PD-L si Basescu isi doreau UDMR alaturi tocmai pentru a putea contracara PSD.
In timp ce PSD a tinut cu dintii de eliminarea partidului care ar fi inclinat coalitia in favoarea PD-L, democrat-liberalii au cedat. "Riscau sa-si dezamageasca electoratul transilvanean, unde exista o unda de nationalism. Sa nu uitam ca PD-L a castigat mereu alegerile in Transilvania", explica Pirvulescu, care adauga ca daca alianta cu PSD ar fi picat din cauza UDMR, la fel s-ar fi intamplat si cu "scuza PD-L pentru aceasta coalitie – criza economica si interesul national". In plus, Traian Basescu a aplicat poate si o corectie UDMR-ului: "Nu cred ca a uitat ca ungurii au trecut de partea coalitiei antiprezidentiale 322", spune Pirvulescu.
Totusi, PD-L nu este total descoperit in fata PSD si a jocurilor sale care vor avea loc cel mai probabil la anul, in apropierea prezidentialelor, cred analistii. "Au un presedinte si un premier, nu sunt chiar la mana PSD, care cel putin in urmatoarele luni nici nu are interesul sa le creeze probleme. In cazul iesirii PSD din coalitie, PD-L se bazeaza si pe migratia politica, in special din partea PNL, dar spera si ca UDMR sa ramana un sprijin pentru ei", spune Pirvulescu. Nici Bakk Miklos nu crede ca efectele eliminarii UDMR din coalitie se vor vedea imediat: "Nici unul dintre cele doua partide nu cauta deocamdata acel teren de joc in care sa demonstreze ca celalalt nu-si respecta angajamentele fata de Romania". Profesorul clujean da sanse de functionare coalitiei PD-L–PSD doar pana inaintea alegerilor prezidentiale de la anul, cand "probabil se va rediscuta o coalitie de drepata, cu UDMR si PNL".
Pe de alta parte, Pirvulescu socoteste ca lasarea deliberata a UDMR in opozitie ar putea sa reaprinda tensiunile interetnice din secuime, sa radicalizeze maghiarii si in contrapondere sa intensifice curentul nationalist. "Politicienii neglijeaza total faptul ca pe timpul crizei economice toate aceste clivaje si conflicte etnice se pot dezgheta. Din 1996 incoace, UDMR a tinut sub control situatia, am avut 12 ani de pace etnica. Multi au uitat cat de tensionati au fost anii dinainte de aceasta perioada", spune politologul. Miklos Bakk sustine si el ca putem asista la o "radicalizare a discursului UDMR", dar ca "relatiile interetnice nu depind doar de UDMR, ci de sfera publica si de descentralizarea administratiei locale".
Mai mult, Bakk spune ca intrarea UDMR in opozitie ar putea avea un efect benefic pentru politica minoritatii maghiare: o reechilibrare a relatiilor dintre UDMR si Partidul Civic Maghiar: "In orasele importante din Harghita si Covasna, cele doua partide reprezinta forte comparabil egale, dar la nivelul administratiei locale UDMR a declansat o competitie nefasta si a favorizat localitatile conduse de ei, fiind la guvernare".
