Ca tot românul obosit după un an de criză am ales să fac Revelionul cu televizorul. Începând cu Eurovisionul televiziunii naţionale, secvenţe din piese celebre în interpretarea vedetelor postului Antena 2, Revelionul de la Cetate, unde Dinescu încerca să reînvie tradiţiile populare şi petrecerile boiereşti de altădată, la Realitatea, „Revelionul recordurilor” lui Dan Negru de pe Antena 1 şi terminând cu „Star Maraton de Revelion” al postului Pro Tv mi-au însoţit trecerea dintre ani, secvenţial, desigur. Fiecare post şi-a anunţat cu surle şi trâmbiţe programul de Revelion cu mult timp înainte, tot aşa cum câteva zile după, fiecare ne-a anunţat că Revelionul lui a fost lider de audienţă, făcând cel mai mare rating posibil.
Nu pun la îndoială sinceritatea niciunuia, din două considerente: primul – dacă fiecare telespectator s-a plimbat pe fiecare program ca mine, este explicabil şi doi – multe dintre acele „Vedete cu toptanul pentru tot anul” pe care le anunţa Pro Tv-ul s-au plimbat de pe un post pe altul mai ceva ca politicienii dintr-un partid în celălalt! Şi desigur, cele mai vedete dintre vedete, au fost tot cântăreţii de manele. Vali Vijelie, Guţă şi Adrian Copilul Minune – care, cică, şi-a schimbat numele – au trecut pe la Naţional, Antena 1 şi Pro Tv, că, la un moment dat, nu mai ştiam exact pe ce program sunt! Deşi conceptele programelor de pe Antena 1 şi Pro Tv aveau multe în comun (cam prea multe!), Antena a bătut de departe recordul la capitolul kitsch şi manele. Sigur că eram la chef, după cum spunea şi cântecul lui Adrian Minune, „Chef de chef şi toţi banii mei îi dau pe femei, nu ţin cont de ei…”, dar… Şi ar fi multe de spus după acest dar! Chiar nu mai există muzică de petrecere, lăutărească, de calitate, nu mai există petrecere fără manele? Mi s-a părut mai onorabil – nu neapărat că ar fi fost Revelionul pe care mi-l doream! – taraful lui Dinescu de la Cetate care cânta muzică autentic românească gen „Am un leu şi vreau să-l beu, nici acela nu-i al meu”, cu versuri ce exprimau parte din spiritul românesc, chiar dacă nu ne place ce spun despre noi ca popor. Cu atât mai mult cu cât merge tare bine şi în contextul naţional actual!
Argumentele pro manele, dacă pot spune aşa, erau că, fiind noaptea de Revelion, trebuie să dai emisiuni pe toate gusturile! De acord, în parte. Altfel, tocmai pentru că în această noapte televizorul nu se închide în nici o casă, selecţia ar fi trebuit mult mai atent făcută!
În rest, ce să spun? V-aş ura „semne bune anul are, semne bune de belşug…”, dar îmi aduc aminte de prima ştire pe care am văzut-o pe crawl la Realitatea, „Rompetrol scumpeşte benzina cu 4 bani/litru”, şi am îndoieli asupra acestor semne. Vă urez însă să fiţi sănătoşi şi veseli, cele două stări pe care dacă le avem înseamnă că avem de toate!
