Reuniune împotriva abuzurilor din Coreea de Nord, la București

Capitala a găzduit întâlnirea unei coaliții internaționale pentru refugiații nord coreeni, în contextul publicării de către ONU a unui raport care aduce noi dovezi de tortură, execuții și înfometare deliberată în statul totalitarist.
20 de parlamentari din 15 țări au participat la Adunarea Generală a Coaliției Parlamentare Internațională pentru Refugiații Nord Coreeni și Drepturile Omului  (IPCNKR), organizată la București între 21 și 23 august.
Coaliția s-a înființat în 2003, inițial din membri ai parlamentelor din Coreea de Sud, Statele Unite, Marea Britanie și Mongolia. Ulterior, și alte țări au aderat la reuniunea care trage semnale de alarmă asupra numeroaselor cazuri de încălcări ale drepturile omului în Coreea de Nord.
La București au sosit pentru acest eveniment membri ai parlamentului din țări precum Afganistan, Austria, Canada, Germania, Japonia, Maroc, Marea Britanie, precum și reprezentanți ai ONG-urilor care apără drepturile omului.
„Nu putem sublinia îndeajuns momentul și semnificația conferinței internaționale în ceea ce privește publicarea, în februarie 2014, a unui raport al ONU privind situația drepturilor omului in Coreea de Nord. Comisia de anchetă (COI) Asupra Drepturilor Omului în Coreea de Nord, care a fost înființata in martie 2013 în unanimitate de către Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU, a adunat dovezi timp de aproape un an și a produs un dosar continand un set de 400 de pagini de rapoarte relevante și de documente care vin in sprijinul lor, pe baza mărturiei directe de la victime și martori,” transmite un comunicat de presă al organizatorilor.

Evenimentul dedicat luptei împotriva abuzurilor din Coreea de Nord s-a organizat anul acesta la București pentru că România este membru al coaliției.

Româncă răpită în Coreea de Nord, în 1978

Comisia ONU a găsit dovezi de tortură, executii și intemnitare arbitrara, înfometare deliberată, și o lipsă aproape totală a libertății de gândire și a credinței. Despre un astfel de caz a scris și România liberă, care a publicat la începutul lui 2014 un interviu cu fratele unei românce răpite în Coreea de Nord în 1978.
După ce a scăpat din România lui Ceauşescu, plecând în 1970 în Italia, Doina Bumbea a ajuns opt ani mai târziu prizoniera celui mai oribil lagăr comunist din zilele noastre – Coreea de Nord. A rămas acolo pentru următorii 19 ani, adică până în ziua în care a şi închis ochii, răpusă de un cancer pulmonar. În România îi rămăseseră părinţii şi doi fraţi, care, în lipsa oricărei veştidespre soarta tinerei, i-au organizat la mijlocul anilor ’80 un ritual dureros de înmormântare. În primul deceniu al anilor 2000 urmau, însă, să afle adevărul despre Doina: fusese răpită în 1978 de spionii lui Kim Yr Sen, căzând astfel victimă unei operaţiuni diabolice a regimului de la Phenian: timp de aproape două decenii, nord-coreenii au răpit sute de persoane din Asia şi Europa, pentru a le folosi la instruirea spionilor trimişi peste hotare şi, cum s-a întâmplat cu Doina, pentru a da naştere unor copii pe care Phenianul să-i folosească la maturitate în cele mai diverse moduri.
Gabriel Bumbea, fratele mai mic  al Doinei, s-a plâns în interviu acordat României libere de lașitea autorităților române.
„(Este un caz) recunoscut internațional. Mai puțin de către București care, după cum știm că procedează de decenii, preferă să tacă. Nu infirmă, nu confirmă.„ Bărbatul speră că își va întâlni la un moment dat nepoţii.

Gabriel Bumbea a vorbit la reuniune despre cazul surorii sale, inclusiv despre faptul că nu a reușit să ia legătura cu nepoții săi. Acesta le reproșează autorităților române că nu mișcă un deget pentru a-l ajuta.
"Nici măcar nu pot să mă aproprii de ambasada Coreei de Nord, mi s-a transmis că mi s-ar putea întâmpla oricând un accident, de genul să cad pe scări. Mesajul l-am primit de la cineva care vorbea românește," spune Bumbea, președinte unui ONG care poartă numele surorii sale.

Raportul ONU a concluzionat că autoritățile din Coreea de Nord comit abuzuri sistematice și îngrozitoare împotriva propriilor cetățeni, la o scară incomparabila în lumea modernă, care ar constitui o gamă largă de crime împotriva umanității. Comisia a solicitat luarea unor măsuri urgente de către comunitatea internațională pentru a aborda situația drepturilor omului în Coreea de Nord.
În acest context, a 11-a Adunare Generală a  IPCNKR a preluat ca temă "Rolul organizațiilor internaționale în soluționarea problemei Drepturilor Omului in Coreea de Nord."