Nicolae Popa, fostul director general al grupului Gelsor (din care făcea parte şi Fondul Naţional de Investiţii), a fugit din România în iunie 2000, la puţin timp după declanşarea anchetei legată de căderea FNI.
Popa, considerat a fi unul din vinovaţii prăbuşirii FNI şi, implicit, de păgubirea a peste 300.000 de „investitori“ a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare. Reţinut în 2009 în Indonezia, acesta s-a întors în ţară joi spre vineri noaptea.
Întoarcerea sa ar putea redeschide cazul FNI şi ar putea duce la condamnarea omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, considerat a fi în spatele fraudelor ce au semnătura – pe hârtie – a lui Nicolae Popa sau a Ioanei Maria Vlas.
FNI „a investit“ pentru tine
Fondul Naţional de Investiţii s-a lansat pe 19 octombrie 1995, când o valoare a unităţii de fond era de 10.000 de lei vechi (un leu nou). Mii de români creduli au format cozi lungi în faţa sediilor fondului, mulţi dintre aceştia depunându-şi toate economiile sperând la o „înmulţire“ peste noapte a banilor.
Teoretic si pe hârtie, investitorii puteau obţine profituri uriaşe în mai puţin de doi-trei ani. La începutul anului 2001, o unitate de fond valora aproximativ 100.000 lei vechi, deci cu 1000% mai mult decât în momentul lansării fondului. Însă, mulţi dintre cei peste 300.000 de români care şi-au dat banii pe mâna FNI au rămas doar cu ideea că s-au îmbogăţit.
Însă, conform unui audit comandat la acea vreme de AVAB (Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare) FNI avea active de 107 miliarde de lei vechi iar în piaţă se aflau în circulaţie peste 79 de milioane de unităţi de fond, de unde rezultă că o unitate valora cu puţin peste 1350 lei vechi, cu mult mai puţin decât valoarea iniţială.
În cei cinci ani de funcţionare fondul a făcut mai multe achiziţii, cumpărând o serie de societăţi comerciale la preţuri supraevaluate. Toate achiziţiile s-au făcut din banii românilor care au dorit să se îmbogăţească peste noapte. În timp ce FNI cheltuia banii, publicul larg afla de dobânzi tot mai mari, dobânzi care erau însă numai în diverse reclame. Asta se întâmpla pentru că fondul trebuia alimentat în continuare cu lichidităţi, iar populaţia nu putea fi atrasă decât prin dobânzi.
În momentul căderii fondului s-a constatat că peste 90% din banii fondului fuseseră „investiţi“ în companii necotate şi cu o valoare extrem de mică comparativ cu sumele folosite din activele FNI. Astfel, „investiţiile“ nu au adus bani FNI, deci activele fondului erau reprezentate numai de banii depuşi de populaţie.
În momentul când fluxul de bani care intra în visteria fondului a scazut şi tot mai mulţi oameni îşi retrăgeau banii, FNI s-a văzut în imposibilitatea de a-şi mai onora plăţile.
De ce se face vinovat Nicolae Popa
Într-un comunicat al Poliţiei Române se arată că în 18 septembrie 1998, Nicolae Popa, „în calitate de director general al unei societăţi comerciale a însuşit din depozit 65.359 acţiuni la valoarea de 25.376 lei/acţiune, pe care le-a remis unui intermediar în scopul de a fi vândute la un preţ de 765.000 lei/buc., prejudiciul creat fiind de aproximativ 50 de miliarde lei vechi”.
Popa a fost condamnat la închisoare în dosarul FNI, printr-o sentinţă definitivă dată de Tribunalul Bucureşti în 2006, alături de Ioana Maria Vlas, la 15 ani de închisoare. Sorin Ovidiu Vântu a scăpat de condamnare din lipsa unor probe relevante. Majoritatea tranzacţiilor de achiziţionare a unor companii nelistate de către FNI fiind semnate de Vlas şi Popa.
Fugit din ţară, Popa a fost dat în urmărire generală prin Interpol în 2002 după ce fusese acuzat de delapidare în dosarul FNI. El a fost reţinut abia în 2009 de poliţia indoneziană, la Jakarta.
Ce a făcut Popa din 2000 până astăzi
Nu se ştiu foarte multe despre activităţile lui Nicolae Popa din anii în care a fost dat dispărut. Din mai multe înregistrări ale convorbirilor lui Popa cu Sorin Ovidiu Vântu reiese că cei doi aveau o înţelegere prin care Vântu îl alimenta pe Popa cu bani, lunar, până la un total de 200.000 euro/anual.
Sorin Ovidiu Vîntu: Am înţeles. Ţi-ai fixat care e suma lunară, după aia, de care ai nevoie?
Popa Nicolae: O… suma anuală, Sorin… m-am gândit că un 200 000 ar acoperi inclusiv generalul, salariul lui lunar… anual.
Sorin Ovidiu Vîntu: Te referi la suma anuală, da?
Popa Nicolae: Da, da, da.
Sorin Ovidiu Vîntu: S-a făcut. Deal.
Popa Nicolae: Preferabil de primit întodeauna cam în perioada asta, ca să fie şi înainte de sărbători, să nu stau de sărbători să aştept.
Sorin Ovidiu Vîntu: Bine, s-a făcut. (…)
Vezi aici toate interceptările convorbirilor dintre Nicolae Popa şi Sorin Ovidiu Vântu
Interceptările convorbirilor telefonice dintre Vântu şi oamenii săi pot redeschide dosarul FNI şi pot duce la condamnarea omului de afaceri.
Vezi aici cum a reuşit Vântu să se învinovăţească de unul singur.
În Jakarta, un ofiţer de securitate ales de Vîntu veghea ca Nicolae Popa să nu se predea, precum Ioana Maria Vlas. Popa poate depune mărturii importante în dosarele FNI şi FNA.
Cine este „generalul” din Indonezia care îi asigura paza fugarului Nicolae Popa şi căruia S.O. Vîntu îi plătea un salariu lunar de mii de euro? Şi cine este „şeful” care, contra şase milioane de euro (şase „cisterne”) putea împiedica extrădarea şi chiar eliberarea lui Popa din închisoarea din Jakarta? Acestea sunt două dintre cele mai importante întrebări care se nasc din lecturarea stenogramelor care au stat la baza arestării lui Vîntu, la care RL încearcă să răspundă, cu ajutorul unor specialişti care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
Vezi aici cine este „generalul“ care îi asigura paza lui Nicolae Popa în Indonezia.
Arestarea şi extrădarea lui Popa
Fostul Director al Gelsor (grupul din care făcea parte şi FNI) a fost arestat pe 9 decembrie 2009 la Jakarta. La finalul lunii decembrie autorităţile indoneziene anunţau că Popa va fi extrădat pentru a-şi ispăşi pedeapsa în România.
Primele fotografii cu Popa au apărut abia în decembrie 2010 (vezi aici cum arată Nicolae Popa după opt ani de „pribegie“), în timpul procesului de extrădare care avea loc la Jakarta.
Fotografiile îl înfăţişează pe fugarul Nicolae Popa pe holul şi în sala unui tribunal din Jakarta, Indonezia, readuc în discuţie probabilitatea extrădării acestuia chiar în această lună. Potrivit procurorului Marius Iacob, şef de secţie la Parchetul General, „procedura judiciară a extrădării de la Jakarta e în curs. În mod normal, spre sfârşitul lunii decembrie ar trebui să se finalizeze printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.
De la Bucureşti însăşi Vântu, ajutat de doi apropiaţi, a încercat să oprească extrădarea lui Popa, după cum reiese din o serie de interceptări telefonice.
Aceste interceptări au constituit probe pentru arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a colaboratorii săi Octav Turcan şi Alexandru Stoian, arestare dispusă de magistraţii Tribunalului Bucureşti pentru o perioadă de 29 de zile deoarece ar fi încercat să zădărnicească extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia.
Într-un interviu acordat României libere în decembrie 2009, după arestarea lui Popa la Jakarta, procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi spunea că aducerea fostului director Gelsor în ţară poate duce la redeschiderea dosarului FNI.
„Potrivit dispozitiilor legale, o hotarare judecatoreasca definitiva poate fi revizuita. Exista o cale extraordinara de atac in care apar date sau fapte care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; atunci hotararea de condamnare poate fi revizuita si cercetarile in acest dosar se pot relua“, explica Kovesi.
Fugarul adus în ţară. Urmează confruntarea cu Vântu?
La un an şi jumătate de la arestarea sa, şi la mai bine de zece ani de la fuga din România, fostul preşedintele Gelsor Nicolae Popa a fost adus cu o cursă privată de la Jakarta, care a aterizat vjoi noaptea pe Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni, în jurul orei 2.20.
Potrivit avocatului Valere Burlacu „pedeapsa pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave este cuprinsă între 10 şi 20 de ani, iar dacă Popa va declara şi va aduce probe potrivit cărora Vîntu a fost instigatorul, creierul şi beneficiarul unor sume mari de bani, se poate merge pe instigare sau complicitate, care se pedepsesc cu aceiaşi ani de închisoare ca fapta în sine. În consecinţă, dacă FNI şi FNA s-au prăbuşit în luna mai 2000, atunci termenul de prescripţie este după 15 ani, adică luna mai 2015″.