Mai mult de o treime din locuitorii din Bucuresti au in acest moment acces la Internet. O buna parte dintre ei sunt clientii retelelor de cartier, entitati dezvoltate intr-o arie geografica limitata, plecand cel mai adesea de la o retea de bloc in care mai multi utilizatori au folosit initial in comun o conexiune costisitoare la Internet. Chiar daca marii operatori de comunicatii electronice si-au extins puternic in ultimii ani oferta de servicii de banda larga pentru utilizatorii casnici, expertii din domeniu cred ca aceste retele de cartier vor mai continua sa existe cel putin un timp.
„In viitorul apropiat, in opinia mea se vor intampla urmatoarele lucruri. Astfel de retele vor continua sa apara, doar 35% din bucuresteni fiind conectati la Internet, iar unele dintre ele se vor fractiona. Atunci cand nevoile de investitii vor creste, vom asista la un fenomen de concentrare. Fie ca va fi vorba de unirea mai multor asemenea retele, fie ca vor fi preluate de marii operatori din domeniu. Natural, aceste retele se vor dezvolta si integra. Destule dintre ele vor copia modele de business ale predecesorilor”, a apreciat Gheorghe Serban, directorul executiv al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor din Romania (ANISP).
Cele mai multe dintre retelele de cartier cumpara banda de la un furnizor consacrat de Internet. Largimea de banda achizitionata (adesea cel mult 2-3 Mbps) este partajata intre cele cateva sute de clienti ai retelei. Ca urmare, accesul la site-urile externe este destul de lent, in majoritatea cazurilor similar cu acelea asigurat de o conexiune prin linia telefonica si mult mai lent decat o conexiune prin cablu sau ADSL oferita de un provider mare. Retelele de cartier puncteaza insa in fata furnizorilor consacrati prin viteza mare asigurata la traficul metropolitan sau cel din interiorul retelei. De fapt, punctul forte al acestor retele este viteza mare de transfer la aplicatii de tip file-sharing, aflate la limita legii. Altfel, clientul unei asemenea retele va putea transfera rapid un film sau muzica de pe un alt calculator. „Retelele de cartier mai au un punct in plus la relatia personala existenta intre client si administratorul retelei”, a spus directorul ANISP. Timpul scurt in care este conectat la retea solicitantul unui astfel de serviciu (fata de termenele lungi cerute de marii operatori) si suportul asigurat sunt alte puncte favorabile unor asemenea entitati.
„Exista o serie de reprosuri ale providerilor consacrati fata de activitatea retelelor de cartier. Primul dintre ele vizeaza faptul ca acestea lucreaza cu o oferta de servicii slab definita. Un alt repros se refera la neasigurarea unei calitati a servi-ciilor si a unui control in conformitate cu standardele in vigoare si legislatia secundara. Acesti furnizori trebuie sa le asigure clientilor lor o paleta larga de facilitati. Providerii mari se asteapta ca aceste retele sa nu incurajeze accesul la Internet pentru servicii mai putin „curate”. Comunitatea furnizorilor de Internet nu doreste sa capete o stampila negativa pentru ca pe undeva un furnizor mic nu a fost capabil sa citeasca o lege si a incalcat-o flagrant sau pentru ca unul dintre clientii sai a savarsit o infractiune. Alte asteptari sunt legate de profesionalizarea specialistilor acestor retele si de descrierea si furnizarea corecta a serviciilor contractate”, a afirmat directorul Serban. In opinia sa, in curand vom asista la o stratificare a retelelor de cartier. „Unii se maresc si trec in alta clasa. Altii vor disparea. Cert este ca la adresa lor apar o multime de provocari, mai ales legate de calitatea serviciilor si de neincurajarea unor practici la limita legii. Vor mai aparea probleme si din zona municipalitatilor care vorbesc de eliminarea in urmatorii ani a cablurilor aeriene, care, deocamdata, sunt suportul fizic al acestor retele”, a completat Gheorghe Serban.