Starea Bucurestiului coplesit de apele provenite din precipitatiile intense cazute in acest an a starnit reactii puternice in randul locuitorilor, edililor si al celor care administreaza sistemul de canalizare al Capitalei. Pe acest fond „zgomotos”, cu greu puteau fi auzite opiniile precise si avizate ale specialistilor in hidrologia sistemului urban. La nici o saptamana dupa manifestarea consecintelor dramatice ale ultimului „val” de „precipitatii istorice”, in cadrul sesiunii anuale de comunicari stiintifice ale Institutului National de Hidrologie puteau fi audiate o serie de lucrari grupate in jurul temei extrem de actuale: „Fenomene hidrologice periculoase: Inundatii si secete”. Dr. ing. Ion Tecuci, cercetator stiintific I in cadrul INHGA, si drd. ing. Elisabeta Oprisan, sef Laborator de Amenajare si Gospodarire a Apelor INHGA, au sintetizat intreaga problematica legata de „Managementul apelor din precipitatiile cazute in municipiul Bucuresti”, intr-o lucrare ce poate limpezi perspectiva si atitudinea locuitorilor si edililor in fata unor viitoare astfel de probleme. Cei doi profesionisti, drd. ing. Elisabeta Oprisan Ð specialist in managementul riscului la inundatii si dr. ing. Ion Tecuci Ð cunoscator al sistemului de canalizare, participant chiar la executia colectorului general de sub Dambovita, au raspuns, pentru cititorii ziarului nostru, la cateva intrebari pe tema inundatiilor in mediul urban.
– Cum pot fi stapanite apele din precipitatii intr-o asezare urbana?
Drd. ing. Elisabeta Oprisan: Un management serios al inundatiilor incepe de obicei dupa producerea unor inundatii majore. Populatia are intotdeauna alte prioritati. De altfel, si stiintele legate de apa au inregistrat progrese ca reactie la o serie de situatii extreme. Sistemul de control al apelor de precipitatii in mediul urban are doua componente: primul, sistemul minor, este un sistem de colectare a apelor din ploaie conceput pe baza unui nivel predeterminat al riscului acceptat, compus din canalizari, canale deschise etc. Al doilea, sistemul major, este cel care opereaza atunci cand capacitatea celorlalte sisteme este depasita si este alcatuit din cai de scurgere naturale sau artificiale care conduc apele in exces ce inunda terenul catre un receptor. Multe comunitati nu au recunoscut existenta sistemelor majore decat dupa ce o precipitatie majora s-a produs. Neajunsurile provocate de inundatiile produse de precipitatiile extreme atunci cand capacitatea proiectata a canalizarii este depasita pot fi diminuate prin reconfigurarea suprafetelor urbane astfel incat ele sa dirijeze scurgerea in exces spre zonele unde pagubele sunt minime Ð parcuri sau zone mai putin populate.
2.540 km, lungimea actualei retele de canalizare
– Cat de „vechi si depasit” este sistemul de canalizare al Bucurestiului?
Dr. ing. Ion Tecuci: Inceputul sistemului modern de canalizare al orasului Bucuresti este fixat in anul 1881, cand profesorul elvetian Burkli Ziegler proiecteaza si executa lucrari pentru rectificarea si sistematizarea raului Dambovita si in legatura cu aceasta executa o retea moderna de canalizare cu o dezvoltare de 40 km, finalizata in anul 1886. In anul 1889, Serviciul Apelor al Primariei intocmeste un proiect de extindere a retelei de canalizare existente la acea data. In anul 1909, Serviciul de Apa al Primariei elaboreaza un proiect general de canalizare cu previziuni foarte largi pentru viitor. Conducatorul proiectului a fost profesorul Dionisie Germani, seful Serviciului Ape, profesor la Scoala Politehnica din Bucuresti. Din motive economice, proiectul general de canalizare a trebuit sa tina seama si sa pastreze reteaua existenta la acea vreme, de circa 150 km, precum si de conditiile rezultate in urma rectificarii si amenajarii raului Dambovita… Adaptarea canalizarii pe etaje a ajutat la gasirea solutiilor pentru extinderea viitoarei retele in scopul deservirii viitoarelor zone in care se va dezvolta orasul… In anul 1965 incepe extinderea constructiei de locuinte in Bucuresti, dezvoltandu-se cartierele Balta Alba, Titan, Drumul Taberei, Berceni, Colentina, Pantelimon, Militari, Crangasi-Giulesti etc., astfel ca in anul 1981 lungimea retelelor de canalizare a ajuns la 1500 km. In prezent aceasta este de 2.540 km, din care 300 km sunt canale colectoare vizibile, avand inaltimea de peste 1,65 m si care colecteaza apele de pe o suprafata de 11.300 ha.
90 mm precipitatii cazute in numai doua ore la 24 mai 1910
– Au fost precipitatiile cazute in intervalul 19-22 septembrie si in 2 octombrie 2005 cu adevarat „istorice”?
Drd. ing. Elisabeta Oprisan: In decurs de 100 de ani, de cand se fac inregistrari pluviometrice in Bucuresti, s-au masurat de trei ori precipitatii de peste 138 mm in 24 de ore Ð in 1910, 1949 si 1975 – cea mai mare valoare, de 138 mm fiind inregistrata la 1-2 iulie 1975 la statia meteo Baneasa. Se considera ca in trecut cea mai mare viitura din precipitatii cazute pe raza Capitalei – orasul era mult mai restrans – s-a produs la 24 mai 1910, cand s-au inregistrat 90 mm in doua ore, apreciindu-se ca debitul rezultat a fost de 80-90 mc/s. Pe teritoriul municipiului Bucuresti, cele mai periculoase ploi sunt cele care au o durata scurta de 3-6 ore si o cantitate relativ mare de precipitatii cazute. Precipitatiile cazute in Bucuresti in intervalul 19-20 septembrie au avut cea mai mare intensitate la statia meteorologica Filaret, cand in noaptea de 19/20 septembrie au cazut 51 mm in 6 ore, conducand la o intensitate de 8,5 mm/ora. Este adevarat ca la statia meteorologica Filaret, dar si la Baneasa, s-au realizat, insumate, precipitatiile cele mai mari cunoscute cazute in luna septembrie in municipiul Bucuresti. Insa pentru sistemul de canalizare conteaza mai putin cantitatea de precipitatii cazute, elementul esential fiind intensitatea acestora. Or, fata de ploaia din 24 mai 1910, de 90 mm in 2 ore (45 mm/ora), sau fata de intensitatea ploii luate in calcul la dimensionarea hidraulica a sistemului de canalizare (61,2 mm/ora), chiar si in proiectul general din anul 1909, intensitatea ploilor cazute in luna septembrie din acest an este foarte mica! Ca urmare, sistemul de canalizare al orasului Bucuresti trebuia sa preia fara nici o problema precipitatiile cazute in intervalul 19-21 septembrie 2005. Nici precipitatiile cazute in Bucuresti in ziua de 2 octombrie 2005, de 77 mm in 12 ore, la Statia Meteorologica Baneasa, deci cu o intensitate de 6,5 mm/ora, nu trebuiau sa ridice probleme.
– Atunci cum se explica inundatiile din Bucuresti produse in 19-20 septembrie si 2 octombrie 2005?
Dr. ing. Ion Tecuci: Inundatiile produse in primele doua zile de precipitatii cazute intre 19 si 20 septembrie in municipiul Bucuresti isi au cauzele in gestionarea inadecvata a celor doua sisteme de colectare si evacuare a apelor din precipitatii, atat a celui minor Ð sistemul de canalizare, cat si a celui major Ð de suprafata.
– Cum pot fi evitate in viitor asemenea situatii?
Drd. ing. Elisabeta Oprisan: Pentru imbunatatirea colectarii, scurgerii si descarcarii apelor din precipitatii in municipiul Bucuresti este necesara aplicarea conceptului de management al riscului la inundatii, care cuprinde masuri de prevenire, de protectie, de pregatire a populatiei, de raspuns in cazul producerii fenomenului si de reconstructie si invataminte. La noi se insista foarte mult pe masurile ce se adopta prin interventia de urgenta in timpul producerii fenomenului. Acestea sunt absolut necesare, dar, avand in vedere lipsa dotarilor si slaba organizari, rezultatele nu sunt pe masura eforturilor. De aceea nu trebuie neglijate masurile preventive, care pot avea un rol hotarator in diminuarea efectelor inundatiilor. Pentru cresterea capacitatii de transport a sistemului de canalizare si preluarea in mai buna masura a debitelor provenite din precipitatii, cea mai buna solutie este cea a realizarii unor colectoare de canalizare amplasate pe un etaj superior topografic colectoarelor generale de pe malul Dambovitei. Acestea ar urma sa preia o parte din debitele colectoare ce vin spre colectorul general, decompresand astfel reteaua de colectoare ce vine spre Dambovita. Aceste colectoare de decompresare ar urma sa se descarce in colectorul general in aval, in zona viitoarei statii de epurare.
