Unele dintre cele mai valoroase companii din sectorul energetic românesc își vor desemna luna aceasta o nouă conducere. Propunerile făcute de Ministerul Energiei, acționarul majoritar, la Hidroelectrica, o „perlă” a sistemului evaluată la 4 miliarde de euro, au revoltat deja specialiștii.
În aceeași zi în care instanța a decis închiderea definitivă a procedurii insolvenței companiei Hidroelectrica, cel mai ieftin producător local de energie, Ministerul Energiei a scandalizat opinia publică, prin propunerile făcute pentru noua conducere a companiei.
Astfel, Ministrul Energiei, Toma Petcu, a transmis vinerea trecută către Hidroelectrica o listă cu șase propuneri pentru funcțiile de membri provizorii în Consiliul de Supraveghere al companiei. Aceștia urmează să fe supuși votului acționarilor pe 19 aprilie. Deși vorbim de o companie strategică, a cărei producție asigură mai bine de un sfert din consumul național de electricitate, persoanele propuse nu au niciun fel de experiență pentru a ocupa un loc în Consiliul de Supraveghere, a cărui misiune este să stabilească direcțiile principale de activitate și de dezvoltare a societății. În schimb, sursele noastre spun că propunerile au fost făcute pe linie politică, fiind de fapt o împărțire a locurilor între PSD și ALDE.
Lista asupra cărora acționarii Hidroelectrica trebuie să își exprime votul este deschisă de Andreea-Ioana Lambru (32 de ani), al cărei CV este subțire, ocupat de funcții politice. Absolventă în 2008 a Universității Româno-Americane, ea a lucrat ca director de cabinet al secretarului general al PNL, a fost apoi secretar general adjunct la PNL București, ajungând, în noiembrie 2012, secretar general adjunct la Guvernul României și aproape doi ani mai târziu, secretar de stat la Guvern. Acum este membru ALDE.
Nistoran Dorin-Liviu (49 de ani) este din 2009 până în prezent director general al unei companii cu afaceri de câteva milioane de euro anual, Televoice Grup. Anterior, a fost președintele Autorității Naționale pentru Comunicații, iar în 2004-2008 a fost deputat PD.
CV-ul postat pe site-ul Hidroelectrica al lui Gheorghe-Gabriel Gheorghe (46 de ani) reflectă în doar câteva cuvinte experiența profesională, din care reiese că a lucrat doar în ministerul Finanțelor. Potrivit informațiilor apărute în presă, el a lucrat și la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. În 2013, a absolvit două cursuri ale Colegiului Național de Apărare. Propunerea sa acum este văzută ca venind din zona ALDE.
Laurențiu – Dan Tudor (51 de ani) este, de la 1 aprilie 2015, director general adjunct în cadrul producătorului de energie ELCEN București, unde coordonează direcția tehnică și departamentul IT. Numirea sa pe un post în cadrul Hidroelectrica ar putea reprezenta un conflict de interese.
Horia Marian Gâmbuțeanu (35 de ani) a absolvit Facultatea de Transporturi, dar și-a început cariera ca operator producție grafică la un post de televiziune. Din martie 2010 până în septembre 2014 a avut „activități pe cont propriu”, după care a intrat în Ministerul Dezvoltării, unde a rămas până în februarie 2017, când a fost detașat pe postul de consilier la Secretariatul General al Guvernului.
Andreea Negru-Ciobanu (36 de ani) a fost, până în 2013, jurnalist. Ulterior, a lucrat la departamentul de Comunicare din Transelectrica, până în luna februarie a acestui an, fiind în prezent purtătorul de cuvânt al ministrului Dezvoltării, Sevil Shhaideh.
Hidroelectrica, căpușată ani la rând
Pe 30 martie, dupa aproape 5 ani de zile de la deschiderea procedurii de insolvență a Hidroelectrica, Curtea de Apel București a închis definitiv procedura insolvenței producătorului de energie. Insolvența a fost gestionată de firma Euro Insol, a lui Remus Borza, devenit acum parlamentar ALDE. La deschiderea procedurii, Hidroelectrica avea pierderi cumulate de peste 170 milioane euro în 2011 – 2012 și datorii de peste 1,1 miliarde euro. Celebrele contracte cu „băieții deștepți” i-au generat pierderi financiare, în perioada 2006-2012, de circa 4,9 miliarde lei (aproximativ 1,1 miliarde euro), spune Remus Borza. Mai mult, unele dintre acestea au fost prelungite, în 2011, până în 2018-2019. Nimeni dintre cei care au semnat contractele nu a fost tras la răspundere nici acum pentru asta în fața justiției. În perioada 2013-2016, Hidroelectrica a raportat un profit cumulat de un miliard euro, însă sindicaliștii au atras atenția că lucrările de reparații și moderizare au fost reduse substanțial. Cea mai recentă avarie de amploare s-a produs pe 30 noiembrie, când hidrocentrala Porțile de Fier I a fost inundată.
Nuclearelectrica, Romgaz și Transgaz, la rând
Alte companii importate unde Ministerul Energiei trebuie să numească luna aceasta noi membri în conducere sunt Nuclearelectrica, Romgaz și Transgaz. Mandatul administratorilor la Nuclearelectrica, un alt producător important de energie, expiră pe 25 aprilie, iar cel al directorului general, Daniela Lulache, câteva zile mai târziu. Potrivit informațiilor noastre, și la această companie Ministerul Energiei ar putea numi membri provizorii, dat fiind că încă nu a demarat procesul de selecție pe OUG 109/2011 privind guvernanța companiilor de stat. De altfel, măsura este trecută pe ordinea de zi a AGA convocate pentru 24 aprilie. Teoretic, noul Consiliu de Administrație ar trebui să aprobe și un nou director general, dar mandatul lui Lulache ar mai putea fi prelungit cu câteva luni. Pe 25 aprilie urmează alegeri la Romgaz, iar pe 27 aprilie, la Transgaz.
