Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat, comentând tragedia din Norvegia, că unul dintre motivele pentru care ideile naziste încă trăiesc în Europa este că există ţări în care ele sunt propagate de unii politicieni şi a dat, în context, exemplul preşedintelui Traian Băsescu, relatează NewsIn.
„Unul dintre motivele pentru care ideile naziste încă trăiesc în Europa este faptul că în unele ţări ele sunt, de fapt, propagate în mod deschis de către unii politicieni”, a declarat Rogozin, citat de publicaţia rusă de limbă engleză The Voice of Russia.
„În fostele republici sovietice baltice, nazismul este aproape lăudat de liderii acestor ţări. Recent, preşedintele României, Traian Băsescu, a spus că în 1941 ar fi ordonat şi el armatei române să se alăture Germaniei naziste, aşa cum liderii români au şi făcut. În unele ţări europene, sunt politicieni de rang înalt care propovăduiesc deschis ideile naziste. Nu e de mirare că oamenii din stradă iau aceste idei drept ghid pentru acţiunile lor”, a conchis Rogozin, citat de Voice of Russia într-un articol intitulat „Atacatorul din Norvegia: un nebun sau un neonazist?”.
O altă opinie citată de ziarul rus este cea a celebrului psihiatru rus Mihail Vinogradov, care este de părere că autorul carnagiului din Norvegia este bolnav mintal. „Este atacul unui psihopat decis să se sacrifice, reacţia isterică a unui nebun care este motivat de ura adânc ascunsă faţă de oamenii care nu sunt ca el. Caută să-şi demonstreze puterea, forţa şi superioritatea. Pare să nu fi fost ghidat de altcineva decât el însuşi şi a pregătit îndelung atentatele”, a explicat Vinogradov.
Pe de altă parte, suspectul, identificat de presă ca fiind Anders Breivik, nu şi-a ascuns vederile naţionaliste. Într-o postare de 12 minute pe YouTube el cere oprirea fluxului de imigranţi.
Lev Voronkov, analist la Centrul pentru Studii Baltice şi Nord-Europene, spune că acest fapt nu trebuie pierdut din vedere. „Afluxul de străini îşi are originea în problemele de pe piaţa muncii. Legile Uniunii Europene stipulează libertatea de mişcare a forţei de muncă. Ţările care primesc imigranţi UE trebuie să le ofere aceleaşi garanţii sociale ca pentru muncitorii autohtoni. Cât despre migranţii din alte ţări, non-UE, ei provoacă adesea iritare. Societatea norvegiană a fost întotdeauna şi va rămâne tolerantă, dar unele forţe politice par să se folosească de atitudinea antiimigraţie pentru a câştiga dividente politice”, a explicat analistul.
