Dacă vrei să traversezi şantierul viitorului bulevard Buzeşti-Berzei-Uranus trebuie să joci şotron printre noroaie. Sari ochiul de apă, treci mai mult într-un picior pe lângă şanţul cu cabluri încâlcite, ţopăi printre grămezile de moloz şi ai câştigat, cum spune un banc despre înfrângerile în fotbal, experienţă.
La finalul traseului poţi să te lauzi cu experienţă în construcţii, chiar dacă nu ai construit nimic. Într-un fel, aşa fac şi autorităţile în cazul Bulevardului Uranus: îl construiesc, chiar dacă în prezent nu fac nimic.
Lucrările au fost suspendate la începutul lunii iunie, printr-o decizie judecătorească pe care autorităţile nu s-au străduit să o explice publicului interesat.
Romanialibera.ro a vizitat, luni, şantierul cu pricina pentru a vedea cum interpretează situaţia da faţă bucureştenii direct afectaţi de întârzierea lucrărilor.
„N-avem dinţi, ca să-i muşcăm!”
„Se ceartă doamna Udrea cu primarul Oprescu. Dar de vină este arhitectul-şef al Bucureştiului, care a dat în judecată Primăria”, spune Dorin Ganea, 63 de ani, după ce se lămureşte de ce pozăm gropi şi gunoaie.
Domnul Ganea intuieşte care sunt principalii actori responsabili pentru dezordinea din zona Buzeşti-Berzei. Dar îl confundă pe Gheorghe Pătraşcu, arhitectul-şef al Capitalei, cu preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, cel care, prin acţiunea în justiţie împotriva Primăriei, a dus la suspendarea lucrărilor.
Totuşi, Dorin Ganea nu se încurcă în critici: „E o bătaie de joc, pur şi simplu. Dă-o-n m…a pe gheaţă! Eu stau la 100 de metri de aici (zona Pieţii Matache) şi vă spun că băgarea cablurilor subterane a fost o calamitate naturală. Gazele şi electricitatea se întrerupt în fiecare săptămână. Dar asta e, n-avem dinţi cu ce să muşcăm! Ne-au băgat pumnul în gură”.
Totuşi, „dinţi” există în zonă. Câţiva câini comunitari patrulează obosiţi permitetrul din jurul restaurantului McDonald’s. Şi ei par jenaţi de deranjul pe de carosabil şi ţin doar calea trotuarului, încurcând şi mai mult trecătorii.
„Ne scărpinăm aiurea”
„Oprescu, care e Ceauşescu II. El e de vină!” spune doamna Cornelia, 65 de ani. Se arată total derutată de deciziile autorităţilor: „Stau de 40 de ani aici şi îmi pare rău că au terminat Buzeştiul pentru că erau construcţii care nu se mai fac acum, puteau fi folosite la turism. De ce au început lucrările astea? Şi, dacă le-au început, de ce le-au suspendat?”.
O explicaţie sumară n-o convinge. „Nu ştiu, parcă ne scărpinăm aiurea. Eu sunt născută în Ardeal şi acolo e alta ordinea”, este concluzia doamnei Cornelia.
Dar are şi viitorul bulevard ceva din Transilvania: liniştea. Utilajele sunt oprite şi trase la marginea excavaţiei, unde, de-a lungul traseului, mai zac şine de tramvai, cauciucuri sau conducte vechi. Şi, în funcţie de ziua săptămânii, muncitori. Luni, zi de sărbătoare, un singur muncitor de la companaia responsabilă – Euroconstruct – putea fi zărit pe traseul Buzeşti-Berzei. Spunea că păzeşte întregul şantier „de nenoriciţii care fură materiale”. În fapt, era ţintuit într-un scaun şi completa, cu mişcări încete, un rebus.
Verdict: nu suntem japonezi
„Banii sunt de vină, nu sunt bani! În sărăcia asta chioară care e în România nu te mai aştepţi la nimic. Trăim în Epoca de Piatră!”, afirmă, răstit, Gigi, 57 de ani, un alt locatar.
La 20 de metri distanţă, situaţia este analizată cu ceva mai multă răbdare de o vânzătoare de butic şi un client în vârstă, amândoi postaţi lângă un stâlp de pe trotuar, ea – pe un scan, el – în picioare.
„Eu v-am spus, vă vine şi rândul dumneavoastră să fiţi demolaţi”, o avertizează bătrânul. „Ce să faci, dacă-i ciolanul mare?!”, răspunde femeia, schimonosindu-se şi pufnind uşor, într-o reprezentanţie care vrea să sugereze că le-a văzut şi le înţelege pe toate.
Vânzătoarea se plânge că afacerea a scăzut cu 80 la sută de la începerea construcţiilor. „ONG-urile au suspendat aici, dar Primăria e de vină. ONG-urile vin şi spun povestea lor, Primăria spune povestea ei, dar adevărul e undeva la mijloc”, apreciază femeia. Şi conchide: „Ai văzut la japonezi, când a fost cutremurul ăla, că în trei zile au reconstruit autostrada aia? La noi, totul merge ca melcul!”.
Regenerarea urbană, în luptă cu disconfortul
Argumentele autorităţilor sunt în continuare neconvingătoare.
Ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, care a cerut Inspectoratului de Stat în Construcţii să oprească lucrările în urma deciziei instanţei, explică, la solicitarea romanialibera.ro, că „Planul Urbanistic Zonal pentru Buzeşti-Berzei nu avea toate avizele necesare”.
„Singurul lucru care se poate face este intrarea în legalitate a proiectului. În momentul de faţă se lucrează la un PUZ nou, pentru care experţii ministerului şi cei ai primăriei se consultă în permanenţă şi care va respecta toate prevederile legale”, mai precizează Elena Udrea, prin intermediul Biroului de Presă al ministerului.
Fără a spune când anume se vor relua lucrările sau cât ar urma să dureze întregul proiect, Udrea menţionează că „documentaţia Primăriei trebuie completată” astfel încât să existe „zone cu interdicţie de construire până la dezvoltarea unor proiecte de regenerare urbană”.
Primarul Sorin Oprescu nu a putut fi contactat în această perioadă, dar publicul l-a putut vedea ba consultându-se cu Elena Udrea, ba anunţând că îi dă în judecată pe cei care au obţinut suspendarea în instanţă a lucrărilor – preşedintele Ordinului Arhitecţilor diin România şi ONG-ul „Salvaţi Bucureştiul”.
Din partea municipalităţii a vorbit, cu romanialibera.ro, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. Acesta a reluat tema „regenerării urbane”: „Nici eu nu sunt de acord cu proiectul în sine. Se putea face altfel, luându-se în considerare şi zona adiacentă diametralei Buzeşti-Berzei, nu numai bulevardul ca atare. Adică să se vizeze o regenerare urbană”.
Gheorghe Pătraşcu vine cu o explicaţie proprie privind suspendarea. Arhitectul-şef menţionează că nu a fost vorba de avize lipsă, ci de o slăbiciune în documentaţia de urbanism. Oficialul insistă însă că lucrările se vor relua repede: „Eu cred totuşi că s-a ajuns la o un acord între autorităţi. În situaţia dată, vorbim în primul rând despre o lipsă de siguranţă a zonei”.
Până una-alta, singurul mesaj clar către locuitorii de pe traseul viitorului bulevard este cel afişat pe unul dintre gardurile de împrejmuire: „Vă mulţumim pentru înţelegere. Scuzaţi disconfortul”.
