În foarte multe cazuri, atunci când un apartament este supus unor lucrări radicale de reamenajare, WC-ul de serviciu este una din încăperile la care se renunţă. În goana după spaţiu, acesta, împreună cu debaralele sau alte spaţii de depozitare, este primul sacrificat.
Este drept că o familie mai puţin numeroasă se poate lipsi, fără mari neajunsuri, de o a doua toaletă. Chiar dacă însă se optează pentru păstrarea ei, interesul care i se acordă în cadrul reamenajării este unul secundar. WC-ul de serviciu este tratat mai degrabă ca o anexă a locuinţei, decât ca o parte intergantă a ei. De aceea sunt demne de consemnat situaţiile în care se iese din aceste tipare. Ori, în cazul prezentat aici este vorba de o astfel de situaţie. De fapt, baia de serviciu a devenit atât de importantă din cauza faptului că unul din proprietari şi-a dorit să amenajeze baia folosind culori vii, vesele. Cum până la urmă decizia finală a fost ca baia să fie amenajată urmând ideea aplicată în restul apartamentului, singurul spaţiu în care se mai puteau pune în operă ideile proprietarului a fost cel al WC-ului de serviciu.
Înainte însă ca lucrările de finisaj să fie executate în această încăpere de numai 2,48 mp, s-au executat câteva lucrări importante. Mai întâi, a fost refăcută radical zona de la intrarea în WC-ul de serviciu. Operaţiunea a fost necesară din cauza structurrii slăbite a peretelui din BCA. Noul perete s-a construit folosindu-se profilele metalice şi gips-cartonul.
Cele doua coloane principale ale instalaţiei de incălzire care deserveşte blocul au fost „îmbrăcate” în vată minerală din sticlă, după care au fost mascate într-un volum din gips-carton. Scopul acestei măsuri a fost acela de a nu mai plăti energia termică emisă de conducte, având în vedere că apartamentul este încălzit cu o centrală proprie.
Măştile coloanelor de apă şi de aerisire au fost reconstruite. Înainte de închiderea lor definitivă, a fost realizată instalaţia de alimentare cu apă, precum şi cea de scurgere. Tavanul a fost placat cu gips-carton. Pentru aceasta, s-a construit un schelet din profile metalice suspendat pe plafon prin intermediul unor bride de prindere. Îmbinările plăcilor au fost protejate cu plasă de armare înainte de a fi chituite şi zugrăvite.
În final, pereţii împreună cu pardoseala au fost în totalitate finisaţi cu plăci ceramice. Au fost folosite plăci în două culori pastelate. În zona oglinzii au fost montate două benzi verticale din faianţă cu motive florale. A fost montată o cabină de duş din sticlă, cu panelpentru hidromasaj, şi o cădiţă de 70×70 cm. Datorită dimensiunilor mici ale cabinei, lângă ea putut fi montat pe perete şi un dulap. Din aceeaşi gamă cu acesta a fost achiziţionat şi dulapul care a fost montat sub lavoar. Pentru încălzire, a fost montat un calorifer port-prosop.
