Promisiunea facuta in primavara de ministrul Sulfina Barbu si premierul Tariceanu ca vor fi eliminate riscurile unor inundatii la Galati, prin renaturarea malului drept al Dunarii si a zonei lacului Brates, pare incremenita in faza de proiect.
De fapt, ar putea avea loc in perioada 2008-2012, iar pana atunci Galatiul si alte localitati de pe malul Dunarii vor fi supuse riscului producerii unor inundatii catastrofale.
Galatiul, inundat sistematic
De doi ani, apele Dunarii pun stapanire pe strazile din valea orasului. In dupa-amiaza de 12 iulie 2005, din cauza unei ruperi de nori de 150 l/mp, cartierul Moruzzi a fost inundat, nivelul apelor ajungand la 1,5 m. Oamenii au fost scosi cu barcile din case. In primavara acestui an, timp de o luna si jumatate, apele au pus stapanire pe Cala Dunare de la Santierul Naval Damen si au afectat activitatea altor 60 de societati comerciale de pe Platforma Industriala Est. Pentru a nu fi inundate cartierele Moruzzi, Port si Garii, pe strazile orasului a fost construit un dig din saci, de aproape 8 km. Numai pagubele economice suportate de santierul naval au fost de aproximativ 1,5 milioane de euro. Daca nu s-ar fi produs spartura in digul de la Rast, inundatiile ar fi fost devastatoare si cele trei cartiere si platforma industriala ar fi aratat ca un arhipelag.
Agricultura socialista inca mai face ravagii
Administratia Santierului Naval Damen a chemat o echipa de la IPCM Bucuresti, institutul care a proiectat santierul naval, iar diagnosticul a fost ca inundatiile s-au produs din cauza „strangularii” cursului Dunarii prin digul construit in '79 pe malul dobrogean pentru transformarea unor suprafete de balta in lanuri de cereale. Apoi, din cauza transformarii a unei parti din lacul Brates in terenuri agricole, zona santierului naval si a platformei industriale nu mai poate fi aparata de diguri, pentru ca o crestere a nivelului Dunarii ar determina inundarea prin infiltratii, datorita unei comunicatii la nivelul panzei freatice, intre albia Dunarii si zona lacului Brates. In primavara, zona inundata de la Santierul Damen a fost vizitata de presedintele Basescu, premierul Tariceanu si ministrul Sulfina Barbu. Cererea administratiei de a se opera o bresa in digul de pe malul drept, pentru limitarea pierderilor cauzate de inundatii, nu a fost aprobata pentru ca s-au opus autoritatile tulcene. Pagubele economice nu au fost un argument, pentru ca este vorba de o societate comerciala cu capital privat, care trebuie sa-si asume si asemenea riscuri, asigurandu-se si pentru cazuri de forta majora. Dar pentru ca era vorba si de trei cartiere de locuinte si de o intreaga platforma industriala, autoritatile au admis ca trebuie realizata o renaturare a zonei.
Renaturarea, extrema urgenta!
Ministrul Mediului, Sulfina Barbu, a declarat ca dupa trecerea crizei inundatiilor se va demara renaturarea zonei de pe malul dobrogean al Dunarii, dintre localitatile Garvan, I.C. Bratianu si rezervatia arheologica Dinogetia, precum si renaturarea zonei lacului Brates, dintre Galati si Prut: „Vom lua in calcul, nu numai in zona respectiva, ci si zona din jurul lacului Brates, o probabila renaturare, pentru ca a fost practic zona umeda. Am discutat deja cu domnul prefect de Galati, Mihai Capra, despre acest aspect si il analizam, ca si zona de pe bratul drept al Dunarii, de vizavi de Galati, dar acolo probabil posibilitatea in momentul de fata este doar de executare a unui polder”. Premierul Tariceanu s-a declarat sustinator al aceluiasi proiect: „A fost o perioada a agriculturii extensive, cand prin desecari s-au introdus in circuitul agricol mari suprafete, dar de cele mai multe ori, in asemenea cazuri, efectele sunt nefavorabile in alte zone. In contextul in care politicile europene se axeaza spre renaturarea in forma initiala a multor zone, se poate pune si la noi problema ca anumite zone sa fie scoase din circuitul agricol, pentru a permite naturii sa se dezvolte in mod firesc”.
„Promisiuni, promisiuni”
De la promisiuni la fapte este, contrar asteptarilor, o distanta de cativa ani. Grupul olandez Damen, care detine si santierul naval de la Galati, a donat autoritatilor romane 400.000 de euro ca o contributie pentru dezvoltarea proiectului renaturarii zonei. Ministerul Mediului nu ne-a transmis un punct de vedere despre ce s-a facut, dar – dintr-un studiu postat pe site-ul ministerului – am aflat ca pana la renaturarea zonelor riverane Dunarii vor mai trece cativa ani. In urma inundatiilor din aceasta primavara, a fost constituit un grup de lucru, din care fac parte reprezentantii ministerelor si spe-cialisti. Pe 17 mai, grupul de lucru a analizat mai multe variante si a concluzionat ca cea mai avantajoasa este „refacerea digurilor avariate, combinata cu realizarea unor poldere, pentru inundare dirijata in situatii de urgenta si a unor zone umede”. Ca „actiuni de viitor” s-au stabilit promovarea unei hotarari de guvern pentru asigurarea fondurilor necesare realizarii unui studiu privind reamenajarea fluviului Dunarea, care va cuprinde urmatoarele etape: etapa 1 – 2006: reconsiderarea liniilor de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor si elaborarea modelului digital al terenurilor pentru fundamentarea conceptului de aparare a localitatilor; etapa 2 – 2007: evaluarea pretabilitatii incintelor amenajate pentru activitati economice in vederea redimensionarii acestora ca incinte mixte (agricole/poldere pentru stocare apa) si renaturarea unor incinte indiguite in vederea crearii de zone umede. Implementarea rezultatelor acestui studiu a fost stabilita pentru perioada 2008-2012, ceea ce inseamna ca inca 5-6 ani de-acum inainte localitatile de pe malul Dunarii vor fi supuse riscului producerii unor inundatii catastrofale.
