» Proiectul care ar salva Galatiul de revarsarea devastatoare a Dunarii si ar readuce turistii in paradisul de odinioara a fost blocat de interesele arendasilor.
In urma cu doi ani, Galatiul a scapat ca prin minune de o inundatie catastrofala. Atunci, Dunarea a avut un debit istoric, de 15.600 mc/s, si a urcat cu peste jumatate de metru peste cota de inundatie, ajungand la 662 cm, peste cota istorica de 656 cm, inregistrata in 1897 si 1921. Alta viitura cobora pe Prut, iar nivelul crescut al Dunarii a accentuat fenomenul de remuu, "rezistenta" intampinata de apele Prutului la varsarea in Dunare, determinand astfel o crestere a nivelului Prutului si o presiune mai mare asupra digului "Bratesul de Jos" de pe malul Prutului.
Orasul cu 350.000 de locuitori era amenintat, pe de o parte, de revarsarea Dunarii si pentru asta a fost construit un dig din saci, o "fortificatie" de 11 km care apara cartierele Portului, Badalan si Moruzzi, gara si mai multe societati comerciale, dar o amenintare mare venea si de la Prut, unde, la km 8, digul se fisurase pe mai multe zone si "ruperea" a fost evitata in extremis, prin construirea a 19 "diguri potcoava" pe taluzul uscat. Solutia salvatoare, crearea unei brese controlate si inundarea zonei cu culturi agricole de pe malul tulcean, a fost blocata de prefectul de Tulcea. Doar ruperile de diguri de la Rast si din Dobrogea au salvat orasul.
Prefectul de atunci al Galatiului, Mihai Capra, a obtinut de la ministrul de atunci al Mediului, Sulfina Barbu, si de la premierul Tariceanu sustinerea pentru renaturarea Luncii Dunarii si a zonei Lacului Brates. In Lunca Dunarii, pe malul dobrogean, au existat inainte de anii ’60 mai multe lacuri si balti, iar Lacul Crapina era chiar o zona tipica de delta, care atragea turistii. O parte din localnici erau de acord, pentru ca astfel ar fi revenit la indeletnicirile de odinioara, cand traiau din pescuit, nu din cultivarea porumbului, care nu le aduce prea multi bani.
Dezbateri si consecinte
Studiul renaturarii zonei a fost intocmit de Institutul Dunarii din Tulcea si a facut obiectul unei dezbateri publice, la care au fost pareri pro si contra: mai multe ONG-uri si, printre altii, primarul comunei tulcene Luncavita au fost de acord. S-a opus primarul altei comune tulcene, Turcoaia, care era interesat de mentinerea agriculturii in zona: "Omul era vehement impotriva, pe urma am aflat ca are vreo 800 ha luate in concesiune de la ADS, in zona respectiva. Sigur, alte interese", spune Mihai Capra. Conform secretarului de stat la Mediu, Lucia Varga, proiectul renaturarii a cazut la dezbaterea publica.
"Nu trebuie sa ne surprinda ca peste o luna, un an, doi, trei, intr-o perioada oricum scurta de timp, sa avem un alt debit istoric pe Dunare, undeva la 18-20.000 mc/s si care ne va prinde complet nepregatiti. Nu avem voie sa nu invatam din aceste experiente, din aceste nenorociri care au lovit Romania in ultima perioada si sa nu trecem la punerea in practica a acestui studiu si sa facem ceea ce specialistii au hotarat sa facem. Sigur ca nu este o decizie usoara, dar nu cred ca avem dreptul sa gandim pe o perioada scurta", spune acum Mihai Capra. Deocamdata, dupa doi ani, soarta renaturarii Luncii Dunarii se joaca la "ruleta ruseasca" a intereselor economice de moment.
