Marsul Chinei spre statutul de mare putere economica si militara, considerat evenimentul major in redefinirea raportului de forte in secolul XXI, nu are cum lasa indiferenta superputerea americana. Dincolo de preocuparile imediate generate de zonele fierbinti de pe glob, Unchiul Sam asista siderat la miracolul chinezesc. Si, uneori, intervine.
Pentru prima data de cand Beijingul a aderat la Organizatia Mondiala a Comertului, in urma cu patru ani, SUA au ridicat tonul, anuntand „reajustarea politicii comerciale americane fata de China”. Motivul? Schimburile bilaterale nu sunt „echitabile, durabile si echilibrate”, a constatat responsabilul american pentru comert international, Rob Portman, citat de AFP.
In limbajul cifrelor, SUA au inregistrat in 2005, in raporturile cu China, un deficit comercial de 201,6 miliarde de dolari, cu 24,5% mai mare decat cel din 2004. Oamenii de afaceri americani se plang ca Beijingul manipuleaza dupa bunul plac cursul monedei sale pentru a obtine avantaje neloiale in schimburile cu restul lumii. Alte nemultumiri sunt legate de obstacolele intampinate de firmele americane pe piata chinezeasca, ori de insuficienta protectie a proprietatii intelectuale.
Raspunzand acestor frustrari, oficialii de la Beijing sustin ca tara lor finanteaza partial deficitul bugetar american, detinand circa 300 de miliarde de dolari in bonuri de tezaur americane. Si nu uita sa aminteasca avantajele produselor „made in China”. „Aceste marfuri ieftine i-au ajutat pe americani sa economiseasca 600 de miliarde de dolari in ultimii zece ani. Le usureaza viata de dimineata pana seara”, a declarat Cheng Siwei, lider al Adunarii Nationale chineze.
Reprosurile americane au tintit insa si spatiul virtual. La Washington s-a infiintat un grup de lucru care va supraveghea „cenzurarea” Internetului de catre autoritatile chineze ori „utilizarea de tehnologii pentru urmarirea si reprimarea disidentilor”. Aceasta dupa ce Beijingul a anuntat ca toate portalurile Internet straine vor trebui sa respecte legea chineza. Motoarele de cautare Yahoo! si Google au fost, de altfel, criticate de aparatorii drepturilor omului pentru ca, de dragul beneficiilor, au „pactizat cu un regim nedemocratic”.
Polemica Washington-Beijing nu este altceva decat o tatonare intre doi giganti. Dupa cum remarca ziarul elvetian „Le Temps”, pe masura ce Beijingul isi recupereaza ramanerea in urma (in 2005 era a patra economie mondiala si a treia putere comerciala), teoria unei amenintari chineze se accentueaza.
Aceasta teama este instrumentalizata, in America, de lobby-ul militar (recent, bugetul urias alocat apararii lua in calcul si posibilitatea unui conflict cu China). De partea cealalta, afirma „Le Temps”, strategii chinezi au lansat teoria „dezvoltarii pasnice”. Potrivit Beijingului, cresterea puterii Chinei ar fi un factor de pace mondiala pentru ca, in trecut, spre deosebire de Japonia, Europa, Rusia sau SUA, China nu a cautat niciodata hegemonia. Cat priveste viitorul, un lucru e clar: pe miliardul si ceva de chinezi nimeni nu i-a intrebat ce vor.
