Specialiștii de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“ avertizează că nerespectarea zonei de construibilitate în zona taluzurilor spre Dunăre poate duce la surparea falezei.
Faleza Dunării din Galați, un promontoriu care oferă o panoramă splendidă către Munții Măcinului și nordul Dobrogei, a fost distrusă de construcțiile grele ridicate în zona de protecție a taluzului. Mai multe expertize realizate de specialiști în ultimii ani avertizează că, în lipsa unor consolidări, există riscul producerii unor alunecări de teren.
După două decenii de haos urbanistic, Consiliul Municipal a aprobat recent „Planul Urbanistic Faleza Dunării Galați“, care introduce unele reglementări. Planul a fost realizat firma Quatro Design din București în baza contractului nr. 31354/30.03.2012, încheiat cu Primăria Galați. Zona Falezei și a cartierelor limitrofe, cu o suprafață de 175,7 hectare a fost împărțită în patru zone, fiecare având un anume specific urbanistic, care determină și abordări arhitecturale diferite. Prima zonă este cea a Falezei Inferioare, de la Trecere Bac la strada Navelor.
Cea de-a doua zonă cuprinde cartierul din centru, respectiv zona P-urilor, până la strada Navelor, și cartierul Mazepa 1, cea de-a 3-a zonă cuprinde imobilele de pe str. Portului nr. 2-8 și taluzul din zona restaurantului Panoramic, iar zona 4 cuprinde Portul Comercial, adică zona dintre malul Dunării și strada Portului, de la clădirea Navlomar la Pescăriile Statului, fostul Pescogal. Conform Hotărârii nr. 46/1994 a CJ Galați, Faleza Dunării și Parcul de la Turnul TV sunt declarate arii naturale de interes județean. Faleza Dunării reprezintă aproximativ 3,5% din intravilanul Galațiului și o cincime din lungimea deschiderii la Dunăre a teritoriului administrativ al orașului.
Prin noul plan urbanistic se introduce o reglementare a înălțimii construcțiilor care pot fi ridicate pe Faleză. În alt regulament de urbanism aprobat recent de Consiliul Municipal, „Actualizarea Planului Urbanistic General (PUG) – Regulament local de urbanism şi strategia de dezvoltare spaţială a municipiului Galaţi“, elaborat de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București, există un avertisment cu privire la riscurile presupuse de ridicarea construcțiilor grele pe Faleză și se recomandă ca „limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca fiind egală cu de două ori înălţimea taluzului respectiv“.
În același document se spune că „zonele afectate de fenomene de instabilitate sunt zona piciorului taluzului aferent cartierului Ţiglina I, care, conform adresei Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene (IPTANA) nr. 3255/1999, este instabilă şi necesită să fie consolidată cu piloni foraţi cu lungimea de aproximativ 15-20 metri“, și zona Complexului Francezi, „unde există o fisură longitudinală, cu o lungime de circa 60 de metri, paralelă cu cornişa taluzului, respectiv cu fluviul Dunărea. Existenţa acestei fisuri avertizează că în această zonă terenul este în mişcare, fiind instabil“. Autorii reactualizării PUG-ului avertizează că „nerespectarea zonei de construibilitate în zona taluzurilor spre Dunăre poate oricând favoriza manifestarea de pierdere a stabilităţii acestora“, ceea ce, mai direct, înseamnă că se vor produce alunecări de teren și taluzul Falezei, cu tot cu blocuri, ar putea ajunge în Dunăre.
Au fost limitate înălțimile construcțiilor
În acest context, în regulamentul ceva mai detaliat („Planul Urbanistic Faleza Dunării Galați“) sunt introduse reglementări cu privire la regimul de înălțime al construcțiilor de pe Faleza Superioară. Înălțimea maximă a unor eventuale noi construcții din zona dintre Grădina Botanică și Parcul Viva nu poate fi mai mare de 4 metri, adică imobile care au numai parter, nici măcar un etaj, nu 5 sau 10. În zona sediului ITM pot fi ridicate construcții cu înălțimea de 25 de metri (P+6), în Mazepa 1, în zona Complexului Potcoava de Aur se poate merge până la clădiri de 12 metri (P+3), iar în zona Școlii Generale nr. 24 înălțimea maximă admisă este de 7 metri (P+1). În Cartierul „Port“, în zona sediului Poliției de Frontieră, pe malul Dunării, sunt permise tot construcții P+3, iar în cartierul de case din zona Grupului Școlar Industrial de Marină se poate construi cu un etaj mai mult, clădiri de 20 de metri (P+4).
