De la productia de lapte la denumiri si pana la reclamele produselor alimentare, Uniunea Europeana este hotarata sa controleze fiecare aspect al vietii individuale.
Uriasa birocratie de la Bruxelles i-a exasperat pana si pe jurnalistii revistei germane Der Spiegel, care au aruncat o privire asupra catorva dintre reglementarile aberante ale UE.
Au inceput sa circule deja si pe la noi asa-numitele brichete cu mecanisme de siguranta pentru copii. Oricine vinde altfel de brichete este pasibil de amenda. Cum testele de laborator au demonstrat ca unui copil care vrea cu adevarat sa se joace cu focul nu ii trebuie prea mult sa-si dea seama cum se aprind aceste brichete, Comisia Europeana a adoptat "codul K (2007) 1567", care impune ca, incepand cu 11 martie 2008, sa nu se mai vanda decat brichete ce nu pot fi aprinse de mai mult de 15% din copii in varsta de 51 de luni. Bineinteles, regula nu se aplica brichetelor foarte scumpe.
La cererea Bruxelles-ului, oraselor si regiunilor europene li se cere sa alcatuiasca harti ale poluarii fonice. Milioane si milioane de euro sunt cheltuite in acest proiect-mamut pentru a inregistra si centraliza scrupulos informatiile stranse de la fata locului pentru a documenta ceea ce, la urma urmei, este evident pentru oricine: zonele cu trafic crescut si zonele cu industrie grea sunt mai zgomotoase decat cartierele de vile.
Autoproclamati preotectori ai sanatatii europenilor, eurocratii tin cel mai mult la reglementarile in domeniul igienei si sigurantei alimentare. Grija exagerata conduce insa la reglementari si directive la granita smintelii. Bunaoara, un fermier german care isi duce de secole porcii in padurea locala va intra in ilegalitate in momentul in care va lasa animalele sa elimine orice excretii pe solul padurii. Excretiile nu sunt permise decat in conducte de beton standardizate.
Reglementarile Specifice de Igiena au grija de "carnea de la animalele cu copite tinute ca animale de casa" pana la "picioare de broasca si melci". Nimeni nu mai poate cumpara lapte nepasteurizat direct de la ferme, iar producatorii de branza sunt obligati sa aiba apa curenta si electricitate chiar daca este vorba de o stana din creierul muntilor.
Control
Dorinta UE de control merge pana acolo incat producatorilor li se interzice sa faca reclama unor produse considerate de Bruxelles ca nesanatoase sau sa le insoteasca cu avertismente. Este cazul tigarilor, mai nou al alcoolului, dar si al produselor prea grase sau prea sarate.
Aceasta obsesie a hiperreglementarii anuleaza orice fel de responsabilitate individuala si diminueaza creativitatea cetatenilor europeni.
