Politica de cvasinaționalizare, clientelismul și politica antioccidentală încep să creeze breșe în „fortăreața Orban”. Demonstrațiile de duminică împotriva taxei pe internet ar putea fi primul semn că edificiul este șubred.
Aproape 100.000 de oameni au ieșit duminică în stradă la Budapesta și în alte orașe ungare pentru a protesta împotriva taxei pe utilizarea internetului pe care Guvernul Viktor Orban dorește să o introducă de anul viitor. Demonstranții au scandat „Cenzură!”, „Europa!”, „Democrație!” și „Viktor, șterge-o!” și nu s-au oprit decât în fața sediului Fidesz unde au început să arunce cu monitoare, tastaturi și alte componente de computer în ferestrele partidului-stat. Spre furia purtătorului de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, în mulțime, alături de protestatari, s-a aflat și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite, Andre Goodfriend, cel care avertizase cu zece zile în urmă că „dacă situația (din Ungaria) continuă în acest fel, va deveni imposibil să lucrăm împreună ca aliați”, cel mai grav avertisment lansat vreodată de guvernul american unui stat membru al UE și al NATO.
Avertismentul a venit în contextul în care ambasada americană la Budapesta a confirmat faptul că șase oficiali de rang înalt au primit interdicția de a intra pe teritoriul Statelor Unite în urma plângerilor repetate ale unor companii americane care au reclamat faptul că li s-a cerut mită de către oficiali guvernamentali ungari, ceea ce a declanșat un scandal politic la Budapesta ale cărui ecouri nu s-au stins nici azi. Potrivit New York Times, americanii nu au avut nici o intenție să facă publică decizia de a le interzice viza oficialilor unguri, dar au informat guvernul ungar asupra acesteia „din curtoazie”. O curtoazie care s-a întors împotriva lor pentru că știrea a fost „scursă” de un portal de știri apropiat guvernului, care a prezentat-o însă ca o măsură de retorsiune față de decizia guvernului ungar de a deschide o anchetă împotriva unor presupuse nereguli săvârșite de mai multe companii americane. Luată prin surprindere, ambasada a difuzat un comunicat în care a negat că ar avea cunoștință despre vreo investigație, dar că, într-adevăr, există o listă neagră de oficiali despre care „există informații credibile că au fost angajați sau au beneficiat de pe urma unor acte de corupție”. Conștienți că americanii nu au aruncat cărțile la cacealmaua lor, guvernanții unguri au schimbat partitura și au încercat o alta, pentru că au început să ceară strident „dovada” corupției, amenințând în caz contrar cu deteriorarea relațiilor bilaterale. Dincolo de jocul diplomatic, un lucru este limpede. La mijloc au fost un număr de companii americane, iar Washingtonul nu a tolerat intervenția guvernului ungar în afacerile lor.
Episodul a produs o impresie puternică asupra ungurilor, care își văd țara din ce în ce mai izolată în Europa ca urmare a politicilor Guvernului Orban, încât unii dintre participanții la demonstrația de duminică au declarat pentru Wall Street Journal că taxa pe utilizarea internetului – unică în lume și calificată de comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes drept „o rușine” – drept o diversiune menită să deturneze atenția publicului de la scandalul vizelor.
Declinul investițiilor străine
Dacă a fost sau nu o diversiune e greu de spus, dar Financial Times a scris luni că taxa amintită (aproximativ 62 de cenți pe gigabyte) este o dovadă că Guvernul Orban a rămas fără opțiuni fiscale pentru a reduce deficitul fiscal după patru ani în care nici una din măsurile luate nu a reușit să ducă la reducerea datoriei Ungariei, care a rămas de 80% din PIB. Potrivit lui Gyorgy Suranyi, fost guvernator al Băncii Centrale, politica economică a lui Orban nu este decât o colecție de naționalizări, suprataxe sectoriale și recompense selective prin contracte guvernamentale acordate clienților politici, al căror scop final este creșterea controlului guvernamental asupra economiei.
FT amintește că în 2010, când a venit la putere, Orban a impus o serie de penalități asupra băncilor și altor companii multinaționale și, în paralel, a redus prețurile la utilități și impozitul pe venit. Când aceste reforme nu au condus la creșterea consumului și a investițiilor, banca centrală a naționalizat fondurile private de pensii pentru a masca creșterea deficitului. Ulterior, Orban a impus taxe noi asupra băncilor, companiilor din energie, telecomunicații și mass-media private. „Dacă există un lucru coerent în politica lui Orban, acesta este creșterea ratei de impozitare”, afirmă Suranyi. Orban a forțat băncile să ofere o serie de compensații pentru împrumuturile în euro și franci elvețieni și are intenția să convertească aceste datorii în forinți în lunile ce vor urma. Oficiali ai Băncii Centrale și guvernamentali (ceea ce e, tehnic, același lucru) admit că aceste măsuri au dus la scăderea masivă a investițiilor și că este posibil ca multe bănci străine să părăsească Ungaria în cele din urmă, dar acuză pentru acest lucru Occidentul, așa cum a făcut acum câteva zile președintele Parlamentului, Laszlo Kover, care a acuzat „un război rece verbal” purtat de Vest împotriva țării sale și a sugerat retragerea Ungariei din Uniunea Europeană.
Episodul Audi
Teza oficială la Budapesta este că americanii și europenii vor să pedepsească Ungaria pentru politica „neliberală” a lui Orban și apropierea de Rusia. În acest sens, portalul hvg.hu a publicat recent un articol în care afirma că reducerea masivă în luna august a producției la fabrica Audi din Gyor a fost un mesaj politic transmis de Berlin lui Orban că Germania își poate încorda oricând mușchii economici în Ungaria dacă lucrurile degenerează. Potrivit aceluiași articol, presiunile germane au fost coordonate cu cele americane și că la summit-ul de la Milano de pe 9 octombrie Merkel l-a avertizat pe Orban să fie foarte atent cum folosește fondurile europene.
Pentru România, toate acestea reprezintă vești proaste. Dacă Orban continuă cu putinizarea Ungariei și va atrage represalii economice din partea Occidentului, acest lucru va destabiliza climatul economic din întreaga regiune, cu costuri pentru economia românească. Pe de altă parte, semnalele transmise de Occident Budapestei reprezintă un avertisment serios și pentru alți lideri din regiune care duc o politică deliberată de subordonare guvernamentală a economiei prin corupție, intimidare și politică haotică de taxe și impozite.