În loc să întărească legislaţia referitoare la achiziţiile publice, Guvernul a decis că, dimpotrivă, aceasta trebuie relaxată. Dumpingul la licitaţii, urmat de acte adiţionale care vor majora contractele la preţurile reale, devine mai facil.
Companiile care participă la licitaţiile organizate de stat vor putea fenta mai uşor criteriile de preţ, în urma unor modificări intenţionate de Guvern la legislaţia achiziţiilor publice.
Unul dintre obiceiurile prezente ale participanţilor la licitaţii este de a veni la acestea cu preţuri mici pentru a le câştiga. După câştigarea contractului, pe parcursul desfăşurării lucrărilor propriu-zise, ei umflă preţurile – uneori „ajutaţi” de autorităţile contractante care le-au dat contractele, invocând diferite motive cum ar fi realizarea unor lucrări suplimentare, modificarea proiectului în cauză sau apariţia cerinţelor suplimentare.
Firmele reuşesc astfel să încaseze bani frumoşi şi să atingă profituri mari, chiar dacă s-au prezentat la licitaţii cu preţuri incredibil de mici pentru lucrările în cauză.
Până în prezent, piedica de care acestea se loveau era faptul că autoritatea contractantă avea obligaţia verificării ofertei în două situaţii.
Prima era cea în care oferta avea un preţ „aparent neobişnuit de scăzut” în raport cu ceea ce urma a fi furnizat, executat sau prestat, respectiv când preţul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puţin de 85% din valoarea estimată a contractului. Al doilea caz era cel în care în procedura de atribuire erau cel puţin cinci oferte care nu erau considerate inacceptabile şi/sau neconforme, iar oferta îndoielnică reprezenta mai puţin de 85% din media aritmetică a ofertelor. Media era calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare.
Pragul de 85% coboară la 60%
Guvernul propune micşorarea pragului de 85%. Autoritatea contractantă va fi obligată să respingă o ofertă de achiziţie publică al cărei preţ fără TVA reprezintă mai puţin de 60% din valoarea estimată a contractului, caz în care acest preţ va fi considerat ca nefundamentat în raport cu serviciul ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat.
Obligaţia este inclusă într-un proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică legislaţia achiziţiilor publice şi care a fost discutat deja în Guvern în primă lectură.
Documentul prevede că, în cazul unei oferte care are un preţ nefundamentat în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua o decizie de respingere a acelei oferte.
Proiectul defineşte „preţul nefundamentat” ca fiind acela care, fără TVA, reprezintă mai puţin de 60% din valoarea estimată a contractului respectiv sau, în cazul în care în procedura de atribuire sunt cel puţin cinci oferte care nu sunt considerate inacceptabile şi/sau neconforme, reprezintă mai puţin de 70% din media aritmetică a ofertelor, calculată fără a se avea în vedere propunerea financiară cea mai mică şi propunerea financiară cea mai mare.
Studiu de caz: Războiul lui Căşuneanu cu Umbrărescu pentru deszăpezire
În 2008 firmele Pa&Co International, deţinută de Costel Căşuneanu, şi Spedition UMB, aparţinând lui Dorinel Umbrărescu, şi-au disputat licitaţii de deszăpezire a sute de kilometri de drumuri naţionale situate pe raza DRDP Iaşi. Firma Pa&Co a obiectat la acel moment că Spedition UMB are preţuri în ofertă irealizabile, situate cu mult sub pragul de 85% din valoarea estimată, caz în care verificarea amănunţită a ofertei Spedition UMB de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi, din subordinea Companiei de Autostrăzi, era obligatorie. Disputa a ajuns atunci în faţa instanţelor de judecată. Micşorarea pragului de 85% ar duce în prezent, într-o situaţie similară, la acceptarea fără obiecţii a firmei al cărei preţ a fost mai mic, chiar dacă acesta ar fi unul imposibil de respectat pe durata derulării contractului.
