Nimeni nu va mai putea să-şi aroge însemne regale, cu excepţia familiei de Hohenzollern, dacă Parlamentul aprobă iniţiativa deputatului Mădălin Voicu
Romii din România ar putea rămâne fără regi şi împăraţi dacă o iniţiativă legilastivă a lui Mădălin Voicu va fi adoptată de Parlament. Deputatul, care este de asemenea rom, a propus interzicerea folosirii pe teritoriul ţării a denumirii de “casă regală”, a coroanei, sceptrului şi tuturor simbolurilor de acest fel de oricine altcineva care nu face parte din Casei Regală oficială a României, condusă acum de Regelui Mihai. “Da, am iniţiat un astfel de proiect. Doar familia de Hohenzollern, cu tradiţie istorică la noi, ar mai putea folosi însemne regale”, ne-a declarat Mădălin Voicu.
Acesta a precizat că a luat decizia din cauza scandulurilor iscate în familia Cioabă, după moartea autoproclamatului rege internaţional al romilor, Florin Cioabă. „Acest circ denaturează imaginea romilor. Propun interzicerea tocmai pentru că eu, ca ţigan, nu pot fi de acord cu această bătaie de joc”, a precizat deputatul.
Două capete încoronate, pentru un singur regat
Conflictul din familia Cioabă a izbucnit săptămâna trecută, chiar în timpul înmormântării regelui Cioabă, pentru că ambii fii ai săi i-au dorit coroana. Tradiţia ţigănească spune că averea este moştenită de mezinul familiei, prin urmare înţelegerea iniţială prevedea ca, în schimb, “regatul” să-i revină fiului cel mare, Dorin. Numai că băiatul cel mic al defunctului, Daniel, a vrut şi el însemnele regale. După o şedinţă furtunoasă de “consiliu de coroană”, membrii comunităţii de căldărari de la Sibiu au decis să împace pe toată lumea: Dorin a preluat titlul tatălui său, de rege internaţional al romilor, iar Daniel a fost numit rege al romilor din România.
Acest lucru nu i-a liniştit pe cei doi, iar de o săptămână ies zilnic pe televiziuni cu declaraţii dintre cele mai belicoase. “Dacă Daniel a vrut coroana, deşi nu avea dreptul, atunci vreau şi eu o parte din avere”, a declarat, pe posturile de televiziune, Dorin Cioabă.
Împăratul şi directorul, cine e mai puternic?
Deputatul Mădălin Voicu nu a dorit să detalieze totuşi care vor fi situaţiile concrete prin vor fi interzise titlurile regale autoasumate. Mai mult, deşi a declarat că cei care nu vor respecta legea vor fi pedepsiţi, parlamentarul nu a precizat în ce constau aceste pedepse.
Autoasumarea unor însemne regale este o tradiţie apărută printre romi după 1990. Primul care s-a autoproclamat rege al etniei a fost Ioan Cioabă, cel care a contribuit cel mai mult la recuperarea aurului confiscat de comunişti de la ţigani. Ulterior, şi alţi lideri şi-au arogat titluri nobiliare, mai ales după ce s-au îmbogăţit.
Aşa au apărut şi împăratul romilor, preşedintele romilor şi chiar directorul romilor. Iar mai multe scandaluri publice izbucnite de-a lungul timpului arată că romii îşi împart titlurile între ei după bunul plac. În anul 2005, doi reporteri din presa centrală au reuşit să obţină funcţia de „ cavaler imperial” din partea împăratului Iulian, al Romilor de pretutindeni, contra unei şpăgi de 700 de lei şi promisiunea că îi vor trimite din Italia 800 de euro, un telefon furat şi o oaie.
Un alt scandal a apărut în 2003, Ilie Stanescu era încoronat şi el ca rege internaţional al romilor creştini. Florin Cioabă l-a acuzat pe co-etnicul său că a ajuns suveran dupa ce l-a cumpărat pe acelaşi împărat Iulian cu 1000 de lei şi două găini. De altfel, Ilie Stanescu a recunoscut că a dat banii şi păsările. Între timp, regele Ilie Stănescu a murit, iar “tronul” a fost moştenit de fiul său, Dan Stănescu, în timpul “priveghiul regal de la Costeşti” din 2007.
În fine, chiar regele Florin Cioabă a oferit, în 2009, titlul de “preşedintele romilor” lui Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondialul, aflat în prezent în închisoare. Acesta din urmă declara atunci că vrea să obţină astfel fonduri europene pentru romi.
