Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) avertizează într-un raport că numărul cererilor de azil crește îngrijorător, cu sirienii doborând recordul numărului de refugiați, de la al Doilea Război Mondial încoace.
Raportul „Perspectiva Migrației“ a fost publicat la debutul summitului ONU cu privire la refugiați și migranți, care a avut loc săptămâna aceasta. Dacă se raportează numai la refugiații sirieni, cererile de azil au doborât toate recordurile din ultimii 70 de ani. „Cu 1,65 milioane de cereri de azil înregistrate în 2015, dublu decât în anul precedent, ne aflăm într-un moment istoric“, a declarat Jean-Christophe Dumont, șeful Departamentului Migrație Internațională din cadrul OECD.
Unul din patru azilanți e sirian, pe locul doi situându-se Afganistanul, cu 16%. Trei sferturi dintre aceștia cer azil în Uniunea Europeană, cu predilecție în Germania, unde politica proazilanți a cancelarului Angela Merkel îi face să spere că vor fi ajutați să se acomodeze și să aibă un nivel de trai ridicat față de țările de unde provin. Criza refugiaților și migranților a devenit un element major al politicilor interne în țările din UE, cu impact hotărâtor asupra orientării Uniunii. Politicienii antirefugiați, naționaliști, populiști cresc în sondaje marșând pe pericolul terorismului adus de valul de migranți musulmani și pe vehicularea aberantei variante a „islamizării Europei“. În Uniune se discută despre ridicarea unor ziduri care să-i oprească pe migranți la „ușă“, se vorbește despre întărirea frontierelor, despre respingerea ajutorului social, ca să-i descurajeze pe migranți să vină în Europa. Prin astfel de abordări ale crizei migranților și refugiaților, care aduc pe scena politică partide și mișcări naționalist-extremiste, xenofobe, Uniunea Europeană pare a se dezintegra. Franța, Germania, Olanda, Ungaria, Austria își pun întrebarea dacă UE mai poate avea o viziune comună asupra politicilor de urmat, iar ieșirea Angliei din uniune amplifică procesul de confuzie.
La nivelul întâlnirilor dintre liderii UE, declarațiile demonstrează o unitate în modul de abordare a crizei refugiaților și migranților, însă, întorși acasă, aceștia se confruntă cu o presiune din partea partidelor naționalist-extremiste, populiste, care-i împiedică la o cooperare fermă pentru rezolvarea crizei. Per total, nu numai în Uniunea Europeană, se constată abandonarea principiilor umaniste standard, care garantau drepturile omului la nivel internațional, ceea ce încurajează politicile de forță, dictatoriale, generatoare de alte valuri de migranți. Practic, în haosul creat de neaplicarea principiilor democratice, oamenii se vor vântura dintr-un loc într-altul, fără ca nimeni să-i poată ajuta în mod concret, iar criza, în loc să-și găsească soluții de durată, se va amplifica.
Epurare etnico-religioasă
Așa cum a constatat OECD, cei mai mulți refugiați provin din Siria. Pe scurt, regimul lui Bashar al-Assad, format dintr-o minoritate etnico-religioasă, a pus toate armele, convenționale, neconvenționale, de distrugere în masă, pe poporul, majoritar sunnit, revoltat de abuzurile clanului. Intervenția lui Vladimir Putin de partea regimului nu dă nici o speranță refugiaților sirieni că se pot întoarce acasă prea curând, ceea ce constituia obiectivul lor. Desfășurarea evenimentelor din ultima vreme îi îngrijorează și mai mult. În casele lor, în orașele lor, regimul Assad bagă familiile luptătorilor șiiți irakieni, libanezi și iranieni, care s-au alăturat armatei regimului. Practic, acolo are loc o epurare etnico-religioasă, sub monitorizarea Națiunilor Unite, care a negociat cu regimul și cu opozanții să fie lăsați civilii să iasă din orașele asediate, unde riscau să fie exterminați. Dar această soluție pentru protejarea civililor este transformată de regimul Assad în oportunitatea de a schimba cu oameni fideli populația revoltată împotriva sa. Acest proces se aplică peste tot unde se desfășoară războiul împotriva ISIS, în Hama, Darya, al-Waer, Homs, orașe cu un istoric de revolte împotriva clanului Assad. Un exemplu foarte clar al epurării a avut loc recent în Masaa al-Arbaeen, un district istoric al orașului Hama. 30.000 de rezidenți au fost forțați de bombardamentele continue să-și abandoneze casele. Refugiații nu au fost lăsați nici să se așeze în regiunea rurală, distrusă și aceasta, dar aflată în apropiere, ca pedeapsă că au susținut luptătorii „teroriști“.
În locul lor s-au instalat luptătorii organizației teroriste Hezbollah și ai milițiilor șiite irakiene și iraniene, care și-au adus și familiile. Procesul continuă. Pentru a-i face să plece mai repede, aviația rusească și a regimului sirian bombardează cu predilecție școli, spitale, piețe publice, la ore de vârf, fără ca vreo instituție internațională sau o mare putere occidentală să intervină să oprească acest genocid. Din cauza susținerii Rusiei și Iranului, și fără intervenția decisivă a coaliției occidentale, Siria lui Assad se debarasează de revoluționari, care nu vor mai putea să se întoarcă acasă niciodată. Și vor rămâne problema UE la nesfârșit. Sau vor rămâne veșnic pe drumuri, o mare pată pe obrazul democrației. Dar poate că se va face, până la urmă, singurul lucru menit să soluționeze criza refugiaților sirieni: regimul lui Assad va fi înlăturat!
Cioloș: România, implicată în gestionarea refugiaților
Conform cotelor stabilite de Uniunea Europeană, România va primi 2.475 de refugiați. Miercuri seară, premierul Dacian Cioloș a anunțat că România recunoaște „pe deplin responsabilitatea comună” pentru gestionarea afluxului mare de refugiați.
Citește și: Cioloș: România recunoaște pe deplin responsabilitatea comună de a gestiona afluxul mare de refugiați
Cioloș a mai arătat că România a acordat ajutor umanitar bilateral Turciei, Iordaniei, Libanului, Irakului și Afganistanului, precizând că țara noastră a oferit refugiaților „adăpost temporar” în Centrul de Tranzit de Urgență situat la Timișoara.
”În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a sprijinit răspunsul coordonat al Uniunii, de a participa la procesul de transfer și de realocare pe bază de voluntariat”, a susținut Dacian Cioloș. De asemenea, premierul a amintit că „România contribuie în mod substanțial, cu resurse umane și mijloace tehnice la controlul de frontierelor, precum și la operațiunile de căutare și salvare în Marea Mediterană.
OPŢIUNE. Realitatea dintre sondaj și realitate
Irlandezii au fost evaluaţi drept cei mai primitori cetăţeni europeni faţă de refugiaţii sirieni, conform unui sondaj efectuat de Comitetul Internaţional pentru Salvare (CIS), preluat de site-ul irlandez The Journal. Studiul CIS arată că nouă din zece respondenţi irlandezi (87%) au exprimat un oarecare grad de compasiune în faţa sosirii în Irlanda a refugiaţilor sirieni. În clasament, urmează Spania cu 85 %, Germania -84% și Portugalia – 84%. Dar, cu toate că studiile arată un popor irlandez extrem de prietenos și primitor cu străinii, guvernul Irlandei a acceptat doar 38 de refugiați, inclusiv un copil neînsoțit, din Grecia, în ultimul an. Asta în ciuda unui angajament luat în cadrul sistemului de relocare a UE de a accepta 2.622 de migranți, a precizat Ombudsmanul irlandez pentru copii, Dr. Niall Muldoon. (Marian Gârleanu)
