Conform unui raport Eurostat publicat de Uniunea Europeană anul trecut, oraşele celor 27 de state membre ale UE au generat, în medie, în 2009, 513 kg de deşeuri pe cap de locuitor. Cele mai puţine deşeuri sunt produse de Cehia, 316 kg, iar cele mai multe de Danemarca, 833 kg. În ţara noastra, cantitatea de deşeuri produsă pe cap de locuitor a fost de 396 kg.
România, „aşa nu” la capitolul reciclare
Cu toate acestea cifrele sunt relative, deoarece – în absenţa unui sistem performant de management al deşeurilor – până şi cele mai scăzute cifre pot crea probleme mari, aşa cum este de fapt cazul României. Conform unor cifre oficiale date publicităţii anul trecut de Ministerul Mediului, ţara noastră reciclează doar 1% din deşeurile pe care le produce, în timp ce Danemarca, campioana europeană la producerea de deşeuri, reciclează peste 60% dintre acestea.
Chiar dacă în 2011 ministrul Mediului la vremea respectivă, domnul Laszlo Borbely, anunţa că România este fruntaşă în accesarea fondurilor europene în domeniul managementului deşeurilor, Comisia Europeană atrăgea atenţia în luna august a acestui an că România se numără printre statele UE cu cele mai mari lacune în privinţa gestionării deşeurilor. Conform Comisiei, deficienţele cele mai mari includ strategii incomplete sau inexistente de prevenire a producerii deşeurilor, lipsa stimulentelor pentru a evita depozitarea deşeurilor la gropile de gunoi, precum şi o infrastructură neadecvată de gestionare a deşeurilor.
O filosofie simplă, dar eficientă
În acest context şi dat fiind faptul că trăim într-o societate care încurajează în mod permanent consumul şi risipa resurselor, dar şi a unei crize economice mondiale care pare departe de a lua sfârşit, consumatorii individuali, organizaţiile, companiile şi autorităţile statului trebuie să apeleze la tactici şi strategii de adaptare pentru a reduce cheltuielile şi pentru a evita impactul dăunător asupra mediului, impact care la rândul său are efectemajore asupra sănătăţii noastre, ceea ce generează ulterior alte costuri. Una dintre cele mai simple şi eficiente căi de urmat o reprezintă filosofia celor trei 3 R – Reduceţi, Reutilizaţi, Reciclaţi. Aceşti paşi simpli pe care oricine îi poate urma cu rezultate imediate, dar şi pe termen lung, contribuie la reducerea deşeurilor depozitate sau incinerate.
Închideţi lumina şi apa de la robinet
Primul pas îl reprezintă desigur reducerea deşurilor create. Fie că vorbim despre achiziţionarea de produse cu puţin ambalaj, de gesturi simple precum închiderea luminii atunci când nu o folosim sau de închiderea robinetului atunci când ne spălăm pe dinţi, reducerea consumului şi a deşeurilor generate are efective pozitive atât asupra buzunarului nostru şi a sănătăţii, cât şi asupra mediului în care trăim. De asemena, când cumpăraţi un produs puteţi alege unul pe care să-l folosiţi o perioada mai lungă de timp decât un produs pe care să-l înlocuiţi după o perioadă scurtă de timp.
Folosiţi sacoşe de pânză la cumpărături
Reducerea producerii de deşeuri sau a consumului care le generează, nu poate fi întotdeauna evitată, astfel că refolosirea produselor reprezintă o altă varianta optimă pentru economisirea banilor şi a conservării resurselor planetei. Reutilizarea unei sticle de plastic pentru a îmbutelia apă de la robinet în loc de achiziţionarea unei noi sticle din comerţ sau folosirea pungilor de pânză în locul celor de plastic care se uzează mai rapid, sunt câteva dintre opţiunile pe care le aveţi la dispoziţie. De asemenea, puteţi opta pentru a repara un produs defect în loc să cumpăraţi unul nou, sau puteţi să donaţi lucruri pe care nu le mai folosiţi, de exemplu haine sau jucării.
Colectaţi selectiv
Când nu mai putem reduce sau refolosi, cel mai bine este să reciclăm. Astfel prin acest proces se pot crea noi produse, nefiind necesară exploatarea unor resurse noi (şi finite de altfel) pentru a produce alte bunuri. Hârtia, cartonul, sticla, masele plastice, dozele de aluminiu dar şi alte metale pot fi reciclate. Colectarea selectivă a acestor materiale este primul pas din procesul reciclării.
Reduceţi
– Cumpăraţi produse care nu conţin foarte mult ambalaj pentru a reduce consumul inutil de resurse
– În loc să cumpăraţi un produs pe care îl veţi folosi rar, verificaţi dacă nu cumva puteţi să împrumutaţi acel bun de la cineva
– Reduceţi consumul de benzină şi poluarea, împărţind maşina cu alţi oameni, mergând pe jos sau cu bicicleta, sau folosind mijloacele de transport în comun
– Închideţi lumina atunci când nu o folosiţi
– Închideţi robinetul în timp ce vă spălaţi pe dinţi
– Imprimaţi pe ambele părţi ale unei coli de hârtie
Refolosiţi
– Nu aruncaţi hainele pe care nu le mai purtaţi. Donaţi-le unor oameni sau organizaţii care au nevoie de ele sau găsiţi-le alte moduri de întrebuinţare
– Ambalajele iniţiale ale unor produse, precum cutiile de pantofi sau cutia de la noul laptop, pot fi folosite pentru a depozita alte lucruri
– Optaţi pentru tacâmuri din metal în locul celor de plastic. Pe primele le puteţi folosi de mai multe ori
– Alegeţi pentru cumpărături o sacoşă de pânză pe care o puteţi utiliza de mai multe ori, în locul clasicelor pungi de plastic
Reciclaţi
– Cele mai multe produse din sticlă, plastic, hârtie sau metal pot fi reciclate
– Colectaţi separat aceste produse şi depozitaţi-le în locurile special amenajate din apropierea casei dumneavoastră
– Dacă nu aveţi asemenea locuri de colectare, scrieţi-le un mesaj autorităţilor locale pentru a solicita amplasarea unor puncte de colectare selectivă
