Oana Schmidt Hăineală şi Horaţius Dumbravă, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cer sesizarea Curţii Constituţionale privind un posibil conflict juridic cu Parlamentul, care a refuzat să dea avizul obligatoriu pentru începerea urmăririi penale în cazul deputatului Daniel Chiţoiu pentru fapte săvârşite în calitate de ministru al Finanţelor.
Decizia sesizării CCR aparţine, însă, în exclusivitate preşedintelui CSM, Adrian Bordea.
„În momentul în care voi avea analiza de la Direcţia de legislaţie şi concluzia comisiei 1 de la CSM, care va analiza luni şansele de a câştiga la CCR, voi analiza, la rându-mi, concluziile, si voi decide dacă voi sesiza sau nu Curtea Constituţională” a declarat preşedintele CSM Bordea pentru România Liberă.
Hăineală: „Parlamentul împiedică înfăptuirea actului de Justiţie”
Oana Schmidt Hăineală, fostă şefă a CSM, a declarat pentru România Liberă că „Este necesară o sesizare a Curţii Constituţionale a României de către CSM ca urmare a împiedicării începerii urmăririi penale a fostului ministru Daniel Chiţoiu, deputat, cerere înaintată de Direcţia Naţională Anticorupţie, prin procurorul general al României .
Este vorba de un posibil conflict juridic de natură constituţională între instituţii, respectiv între Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlament, deoarece puterea legislativă împiedică exercitarea atribuţiilor puterii judecătoreşti”.
Ideea sesizării CCR aparţine unui alt membru CSM, Horaţius Dumbravă, care a cerut însă ca acest demers să fie făcut de preşedintelui ţării, ca arbitru între instituţii ale statului aflate în conflict.
Specialiştii consultaţi de România Liberă susţin, însă, că sesizarea trebuie făcută de către Consiliul Superior al Magistraturii deoarece este instituţia care GARANTEAZĂ independeţa Justiţiei şi care se află în conflict juridic de natură constituţională cu Parlamentul deoarece puterea legislativă împiedică exercitarea atribuţiilor puterii judecătoreşti prin faptul că nu acordă avize de urmărire penală.
Penalii apăraţi de Parlament
Parlamentul şi-a făcut o practică din a proteja de începerea urmăririi penale foşti miniştri grei. De asemenea, şi-a făcut o practică din a-i proteja pe parlamentarii influenţi de percheziţii sau arestare.
Ultimii miniştri de notorietate care au scăpat, graţie Parlamentului, de dosare penale şi de posibile condamnări sunt Varujan Vosganian, fost ministru al Finanţelor ( acuzat, pe vechiul Cod Penal, de complot şi subminarea economiei naţional), ca şi Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei, acuzat de fraude la referendumul pentru demiterea preşedintelui ţării din 2012.
Un alt caz de notorietate este cel al fostului premier, Adrian Năstase, care a fost scăpat, cu ajutorul Parlamentului, de dosarul „Zambaccian 1” ( terenul de 1000 metri pătraţi, pe care s-a construit apoi imobilul Zambaccian, teren cumpărat cu doar 10.000 de dolari de la fostul deputat PSD Gabriel Biviloru, pentru care Năstase, împreună cu alţi 40 de parlamentari PSD, a făcut miting de apărare în faţa Parchetului).
Tot graţie Parlamentului, Năstase a scăpat de percheziţii în imobilele din cartierele bucureştene de lux Zambaccian şi Christian Tell. În schimb, nu a scăpat de alte două dosare în care a fost condamnat, acum fiind la închisoare.
Preşedintele ţării nu iartă, îi dă pe suspecţi pe mâna procurorilor
În antiteză cu practica Parlamentului de a-i apăra de braţul legii pe deputaţi şi senatori, preşedintele României, Traian Băsescu, nu a refuzat nici un aviz de urmărire penală solicitat de Parchet pentru miniştri care nu erau parlamentari în momentul declanşării anchetei.
Spre exemplu, în dosarul în care Varujan Vosganian a fost scăpat de Parlament, preşedintele ţării a dat aviz de urmărire penală pentru fostul ministru Adriean Videanu, acuzat de fapte similare celor săvârşite de Vosganian, respectiv de complot şi subminare a economiei naţionale ( după vechiul Cod Penal).
Intenţia CSM de a sesiza Curtea Constituţională pentru un posibil conflict între puterea legislativă ( Parlamentul) şi puterea judecătorească este de a se institui egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor ţării, fie ei parlamentari sau ministri, principiu prevăzut în Constituţie. În plus, prin împiedicarea urmăririi penale a unui parlamentar-ministru, puterea legislativă (Parlamentul) se substituie puterii judecătoreşti, fapt interzis de Constituţie.
Reamintim că Parlamentul din România mai comite un abuz de drept şi anume REFUZĂ să pună în aplicare hotărâri judecătoreşti definitive prin care unii deputaţii şi senatorii au fost declaraţi incompatibili şi care, timp de trei ani, NU mai au voie să ocupe o funcţie de demnitate publică sau să candideze la alegeri.
Cu alte cuvinte, Parlamentul sfidează Justiţia prin refuzul de a-i da afară pe parlamentarii incompatibili, motiv pentru care a fost criticat în toate rapoartele de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit de Comisia Europeană după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.
Ultimul lot de incompatibili descoperiţi de ANI cuprinde 32 de parlamentari.
Citeşte şi: UPDATE. Dosarul ASF. Aviz negativ pentru începerea urmării penale a lui Daniel Chiţoiu
Salvarea de dosar a lui Chiţoiu-picătura care a umplut paharul răbdării unor membrii CSM
Marţea trecută, Camera Deputaţilor a respins propunerea DNA pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Finanţelor Daniel Chiţoiu, în dosarul „MAFIA de la Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF)-Carpatica Asig”. Cu toate că ar fi existat indicii rezonabile că ministrul a săvârşit faptele, spun jurişti din Camera Deputaţilor. În presă au apărut interceptări cu soţia ministrului, urmărită penal, din care rezulta mecanismul săvârşirii infracţiunilor.
Din probele administrate de procurori a rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi intereselor lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată.
„În acelaşi timp, grupul infracţional, care viza protejarea intereselor SC Carpatica Asig SA, ar fi obţinut un folos nepatrimonial prin adoptarea acestui act normativ, constând în posibilitatea de a influenţa deciziile autorităţii de supraveghere şi control”, se precizează în referatul procurorilor anticorupţie.
În acest dosar au fost arestaţi preventiv preşedintele ASF, Dan Radu Ruşanu, Marian Mârzac ( membru în conducerea ASF) şi omul de afaceri Ilie Carabulea.
De asemenea, s-a început urmărirea penală împotriva mai multor persoane, între care şi împotriva directorului Direcţiei Avizări din ASF, Laura Chitoiu, soţia fostului ministru.
