Fuziunea aeroporturilor din Târgu-Mureş şi din Cluj-Napoca a fost abandonată, în favoarea unui adevărat război comercial.
Aeroporturile din Cluj-Napoca şi din Târgu-Mureş au ajuns în faza unui adevărat război comercial. Ele se luptă pentru aceleaşi curse aeriene, iar pentru a atrage noi clienţi, conducerile lor încearcă să scadă cât mai mult costurile, uneori sub pragul rentabilităţii. În acest context, preţurile percepute de aeroporturi ajung să fie stabilite în sala de judecată. Acest adevărat război comercial a început acum doi ani, când a fost abandonat planul de fuziune dintre aeroportul din Târgu-Mureş şi cel din Cluj-Napoca. Dacă s-ar fi unificat într-o singură companie aeroportuară, aceasta ar fi reprezentat unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa regională, singurul capabil să rivalizeze cu aeroporturile din Bucureşti şi din Budapesta.
Concret, traficul de pasageri ar fi urmat să fie dirijat prioritar spre aeroportul din Cluj-Napoca, iar cursele charter şi cele cargo ar fi urmat să fie operate de pe aeroportul din Târgu-Mureş. Autorităţile au şi găsit numele noii companii: Compania Aeroportuară Transilvania. Cele două aeroporturi ar fi urmat să fie legate prin Autostrada Transilvania, în aşa fel încât transferul pasagerilor de pe unul pe celălalt ar fi durat maximum o oră. Însă planurile au fost blocate din cauza orgoliilor politice. În condiţiile în care proprietarul Aeroportului Internaţional Transilvania din Cluj-Napoca este Consiliul Judeţean Cluj, iar cel al Aeroportului Transilvania din Târgu-Mureş este Consiliul Judeţean Mureş, oamenii politici din cele două judeţe au transformat chestiunea economică într-una politică. Fiecare Consiliu Judeţean a insistat să tragă spuza pe turta proprie, astfel că negocierile au intrat în impas.
Strategii diferite
Conducerea Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a insistat pe investiţii consistente. În ultimii doi ani, sistemul de balizaj la pista din Cluj-Napoca a fost îmbunătăţit. Vechiul terminal a fost modernizat, apoi au fost construite alte două terminale. De asemenea, au început lucrările la construirea unei piste de aterizare – decolare, care va permite inclusiv operarea de zboruri transatlantice. Aceste investiţii nu au trecut neobservate în rândul jucătorilor de pe piaţa operatorilor aerieni. De doi ani, traficul de pe aeroportul clujean a crescut până la niveluri – record, iar numărul pasagerilor a depăşit pragul de un milion.
În acest context, Consiliul Judeţean Mureş a pierdut lupta investiţiilor, aşa că a aprobat preţuri de dumping pentru aeroportul din Târgu-Mureş. Astfel, cu ajutorul reducerilor sensibile de preţ, consilierii judeţeni mureşeni au reuşit să recâştige o serie de curse aeriene care fuseseră mutate la Cluj-Napoca.
De exemplu, cele ale operatorului low-cost Wizz Air. Conducerea aeroportului clujean a reacţionat şi a contestat în instanţă tarifele practicate de aeroportul târgumureşean.
Noi tarife
Consilierii judeţeni din Mureş au reacţionat şi au aprobat noi tarife. Însă şi acestea ar urma să fie atacate în instanţă. „Nu este realist preţul de un euro pe pasager, pentru că, în Europa, preţul mediu pentru procesarea unui pasager este de 10-11 euro”, a spus directorul Aeroportului Internaţional Transilvania din Cluj-Napoca, David Ciceo. La rândul său, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a declarat că „chiar dacă sunt prieten cu noul preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, conducerea Aeroportului din Cluj are parte de tot sprijinul meu”.
