Diverse fundatii si ONG-uri adepte ale islamismului arabic incearca in prezent sa "fure" enoriasii Muftiatului traditional.
Intrusii au ridicat geamii fara autorizatie si au adus "profesori" care nu au pregatire teologica.
Cu putin timp inainte de Razboiul de Independenta (1877-1878), in Dobrogea exista o populatie turco-tatara formata din aproximativ 200.000 de persoane. Ultimul recensamant efectuat de statul roman in 2002 a stabilit ca dintre musulmanii bastinasi ramasesera aproximativ 51.000. In jur de 24.000 sunt tatari, iar restul turci. Potrivit istoricilor, mii de familii au "emigrat" in sud, spre Imperiul Otoman, imediat dupa ce Dobrogea i-a revenit Romaniei. Cel mai important exod, despre care exista date certe, este insa cel din perioada 1935-1939, cand peste 25.000 de musulmani au plecat in Turcia condusa de Kemal Atatürk, parasind satele in care traisera veacuri intregi si abandonandu-si chiar averile adunate cu atata truda (un exemplu este Nisipari). Acest sacrificiu a fost facut doar pentru a-si putea pastra obiceiurile si credinta. In ultimele decenii ale comunismului, Dobrogea a fost scena unui alt exod, cel local, cand musulmanii ramasi au fost obligati sa se mute la oras. Sute de familii din satele limitrofe Medgidiei au fost mutate cu totul in oras, iar etnicii din Poarta Alba au scapat de o masura similara doar gratie Revolutiei din 1989. Sute de tatari din Independenta (Bairam Dede) au fost mutati in cartierul constantean Kilometrul 4-5. Astfel, daca la inceputul secolului XX 95% din musulmani locuiau in mediul rural, acum doar 30% mai locuiesc la tara. Urbanizarea etnicilor turci si tatari a avut un impact negativ covarsitor, multi indepartandu-se de traditiile, obiceiurile si chiar religia in care stramosii lor traisera sute de ani. Situatia a devenit mai grava dupa ce, in anii ‘60, regimul comunist a inchis scolile, iar urmatoarele generatii nu au mai primit educatia cuvenita, fiind asimilate in "marea familie" proletara. Dupa ‘90, situatia a revenit oarecum la normal, cultul musulman reincepand campania de educare a enoriasilor sai. Trebuie spus insa ca in anul 1968 in Dobrogea erau 196 de moschei, in timp ce astazi numarul lor este de numai 60.
Asaltul arab
In ultimii ani, in Dobrogea si in Bucuresti au aparut alte cateva sute, daca nu cumva mii de islamici, majoritatea fiind oameni de afaceri din statele arabe. Treptat, au aparut diverse fundatii si ONG-uri, potente financiar si al caror principal obiect de activitate este educatia spirituala a enoriasilor. Marea problema este aceea ca noilor entitati nu le pasa prea mult de comunitatea bastinasa sau de Muftiatul condus din Dobrogea de Iusuf Muurat, desi desfasoara activitati religioase. Asa s-a ajuns in situatia ca, pe langa cele 60 de moschei "oficiale", sa apara in tara si alte 20, majoritatea fiind ridicate fara autorizatie. Aici slujesc imami adusi din strainatate, care fie nu au deloc studii teologice, fie nu au primit aprobarea Comunitatii Musulmane din Romania. Organizatia bastinasa este adepta a islamismului turcic, in timp ce majoritatea noilor entitati sunt create pe o structura cu "aer" fundamentalist. Evident, exista interpretari diferite ale versetelor, ceea ce a condus la neintelegeri care sunt in pericol sa escaladeze in viitorul apropiat. Nu mai putin de zece moschei "ilegale" exista in Bucuresti, unde sunt putini musulmani bastinasi, dar foarte multi oameni de afaceri arabi si turci. Muftiatul dobrogean detine, teoretic, suprematia in spiritualitatea musulmana romaneasca, dar cu toate acestea nu a fost consultata referitor la construirea lacasurilor de cult. La Constanta exista doua geamii "neoficiale" – una in zona Delfinariu, apartinand Fundatiei Taiba, iar cealalta in Km 4-5. Taiba a incercat sa creeze un for paralel Muftiatului, Inaltul Consiliu Superior Islamic, care sa ii reprezinte pe enoriasi in strainatate. "Am luat pozitie impotriva acestor actiuni, Consiliul Sinodal hotarand ca aceste lacasuri de cult trebuie avizate de comunitatea noastra", a declarat muftiul Yusuf Muurat. In principal, fundatiile si ONG-urile care se implica in domeniul spiritualitatii dobrogene incearca sa atraga enoriasi, in principal tinerii a caror educatie religioasa lasa oarecum de dorit. Prin interpretari eronate facute de profesori, acesti noi credinciosi "afla" ce anume "interzice" Coranul. Problema este ca, potrivit teologilor musulmani dobrogeni, Cartea Sfanta nu contine interdictii sau obligatii, totul tinand doar de interpretare, care trebuie facuta de un profesionist.
» Pericolul fundamentalist
Fara a acuza vreuna dintre aceste fundatii si ONG-uri, trebuie spus ca ele sunt in general formate din persoane cu vederi mai radicale. Din nefericire, practica dovedeste ca de aici si pana la grave actiuni ilicite este doar un mic pas. Romania este in prezent membra a Uniunii Europene si a NATO, iar in Dobrogea vor functiona in scurt timp mai multe baze militare permanente.
» Tineret derutat
"Nu avem nimic personal cu aceste entitati, unele dintre ele fundamentaliste, dar aici in Dobrogea trebuie practicat acel islam vechi de sapte secole. Comunitatea noastra nu trebuie sa fie dezbinata de unele dintre ideile promovate de acesti fundamentalisti. Nu spun ca ceea ce fac ei este gresit, dar practicile lor deruteaza tineretul. Au ajuns sa elibereze certificate de musulman si sa oficieze casatorii. Coranul ne spune clar: «Nu exista obligatie in religie si orice om are dreptul sa aleaga». Ceea ce conteaza, asadar, este modul de explicare – asupra acesteia trebuie sa se insiste. Dobrogea a fost mereu un model fata de modul in care au coexistat etnii diverse, care au putut sa isi mentina credintele stramosesti", Muftiul Iusuf Muurat, liderul spiritual al musulmanilor din Romania
