» Retinerea temporara a fiicei fostului presedinte iranian Ali Akbar Hashemi Rafsanjani si a altor patru rude apropiate ale acestuia demonstreaza sciziunea din cadrul elitei politice si religioase de la Teheran.
Asistam la "versiunea iraniana" a conflictului intre clanurile mafiote "Corleone si Tattaglia", in care "nu se poate vorbi despre baieti buni si baieti rai", ci doar despre "rai si mai rai", rezuma situatia din Iran analistul politic Karim Sadjapour, de la Carnegie Endowment for International Peace, pentru The New York Times. Conflictul dintre doua categorii ale elitei politice si religioase iraniene a escaladat pana la un razboi deschis. "Elita politica este acum mai divizata ca oricand in cei 30 de ani ai Republicii Islamice. Rafsanjani, unul dintre parintii-fondatori ai republicii, cel care l-a facut pe Khamenei liderul suprem, este acum in opozitie", continua Sadjapour.
Cel mai clar argument pentru teoria "razboiului intre ayatollahi" este retinerea de sambata pana duminica dimineata a fiicei mai mari a lui Rafsanjani si a altor patru rude apropiate ale acestuia, justificata de autoritati drept o masura pentru propria lor protectie – pentru a-i apara de amenintarile cu moartea. Liderul suprem iranian, ayatollahul Khamenei (a carui "intronare", dupa moartea conducatorului Revolutiei islamice, ayatollahul Khomeini, a fost sustinuta de Rafsanjani), a facut si el aluzie la sciziunile din randurile elitei politice de la Teheran, avertizand ca, "daca elita politica ignora legea – fie ca vrea, fie in necunostinta de cauza –, va fi responsabila pentru haos si pentru varsarea de sange". "Le cer vechilor prieteni si frati sa aiba rabdare si sa se controleze", a mai spus Khamenei, citat tot de The New York Times.
Din antiamerican dur, Rafsanjani a ajuns sa sustina, pragmatic, o mai mare deschidere spre Occident, privatizarea partiala a economiei si cresterea puterii institutiilor alese, intrand in conflict cu radicalii mai tineri, veterani ai razboiului impotriva Irakului, si cu exponentii unei noi elite politice, condusa de presedintele reales in scrutinul contestat din 12 iunie, Mahmoud Ahmadinejad.
Cenzura, sfidata cu ajutorul unui program folosit si de disidentii chinezi
In paralel cu represiunea sangeroasa din acest weekend – soldata intr-o singura zi, sambata, cu cel putin 10 morti si 457 de arestari –, autoritatile iraniene au intensificat masurile de intimidare a presei independente, expulzand un corespondent al BBC, suspendand canalul Al-Arabiya si arestand cel putin doi corespondenti locali pentru publicatii americane. Cu toate acestea, imaginile din Teheran fac inconjurul planetei, datorita inregistrarilor facute cu telefoanele mobile si cu camere video miniaturizate, puse la dispozitie de postul de televiziune in limba farsi Channel One TV din Los Angeles, zona in care se afla cea mai mare comunitate de iranieni din afara Iranului. Pentru accesul la internet este folosit un program conceput de un specialist chinez, FreeGate, folosit si de disidentii chinezi.
Presiuni asupra Occidentului
Romania a fost inclusa pe o lista, care a circulat pe Twitter, cu tari ale caror ambasade ar fi primit protestatari raniti la Teheran, informatie dezmintita de Ministerul de Externe de la Bucuresti. Ambasada suedeza de la Teheran a primit mai multe e-mailuri prin care i se cere sa isi deschida portile pentru opozanti, dar acesta ar fi "un gest foarte puternic la adresa guvernului iranian" si ar necesita "o decizie politica", a explicat un oficial suedez. Ieri, ministrul iranian de Externe i-a convocat pe ambasadorii statelor Uniunii Europene la Teheran, carora nu li s-a permis sa isi expuna pozitia. Germania a fost primul dintre statele acuzate de ingerinta in revoltele din Iran care l-a convocat pentru explicatii pe ambasadorul Republicii Islamice, un gest similar fiind asteptat de la guvernul britanic si de la cel francez.
