Ministrul Mediului, Attila Korodi, a anuntat ieri
Ca 43 de orase deverseaza apa uzata in rauri. Pentru a rezolva problema sunt necesare investitii de 5,7 miliarde de euro, suma egala cu contravaloarea constructiei a doua autostrazi.
Raurile din Romania au devenit adevarate bombe ecologice. Bucurestiul, Craiova, Braila, Galatiul si Tulcea sunt numai cateva dintre orasele care isi elimina dejectiile in raurile ce le strabat, punand in pericol atat sanatatea locuitorilor de pe traseele acestora, cat si flora si fauna acvatice. "Din cele peste 1.300 de statii de epurare a apei existente in tara, mai mult de 60% nu functioneaza corespunzator", a explicat Korodi.
Reprezentantii organizatiilor pentru protectia mediului apreciaza ca poluarea apelor reprezinta o chestiune grava, pe care Guvernul trebuie sa o rezolve. "Daca domnul ministru a spus ca in prezent nu functioneaza mai mult de 60% din statiile de epurare, acesta este adevarul. Este un adevar trist, insa este important ca domnul ministru are un asemenea inventar. Cel mai mare poluator este Bucurestiul. Apele lui uzate, adica tot ceea ce se scurge prin chiuvetele noastre, ajung in Dambovita, in Arges si apoi in Dunare", ne-a spus Gabriel Paun, coordonator de campanii al Greenpeace. Capitala Romaniei este singura din Europa ale carei ape reziduale nu sunt epurate. Lipsa unei statii de epurare a apelor in Bucuresti a devenit extrem de ingrijoratoare pentru societatea civila. "Poluarea afecteaza sanatatea tuturor locuitorilor. Ingrijorator este ca deversarea apelor uzate in Dambovita a distrus flora si fauna si a poluat puternic Dunarea", a afirmat Paun. "Proportia de metale grele – zinc, cadmiu si plumb – din compozitia carnii pestelui din Delta Dunarii este peste limitele admise. Exista un raport pe aceasta tema al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii, care a fost transmis acum doi ani secretarului de stat in Ministerul Mediului, Lucia Varga, dar este tinut la secret", ne-a declarat Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei "Salvati Dunarea si Delta".
Guvernul are in vedere mai multe surse de finantare ale investitiilor in epurarea apelor: fonduri nerambursabile, credite pentru finantarea serviciilor publice, parteneriate public-private etc. Unele dintre probleme ar putea fi rezolvate prin accesarea fondurilor europene alocate prin Programul Operational Sectorial de Mediu. "Insa nu toti banii care vin prin acest program sunt pentru ape, ci si pentru alte proiecte de mediu. Solutia este probabil aceea a completarii finantarilor din imprumuturi externe", ne-a declarat analistul Liviu Voinea de la Grupul de Economie Aplicata.
