Ratarile domnului CioroYESanu

Ministrul "yes, yes, of course" – asa va ramane Adrian Cioroianu in memoria de scurta durata a oficialilor de la Washington. Cele trei zile petrecute in capitala americana de catre ministrul de Externe nu i-au adus Romaniei nimic in plus.
In schimb, obiectivele americane au fost indeplinite: asigurarea ca noul guvern nu se va abate de la curs, ca Romania nu isi retrage trupele din Irak, ba chiar le va suplimenta pe cele din Afghanistan. Chiar asa, oare domnul CioroYESeanu i-a consultat pe ministrul Apararii si pe presedinte inainte de a face acel anunt? si cum se asorteaza aceasta suplimentare cu avantul populist pe care il luase cu ceva timp in urma premierul in a-i aduce pe soldatii romani pana la Craciun, astfel incat "sa poata lua masa acasa"? Dar cu dorinta lui Melescanu de a primi mandat pentru negocierea retragerii?
Dincolo de inconsistentele liberale deja binecunoscute, sa vedem care au fost obiectivele romanesti in aceasta vizita, in afara de introducerea noului ministru la Departamentul de Stat, Pentagon si Congres.
Desigur, includerea Romaniei in programul visa waiver. Acest obiectiv nu ne diferentiaza insa cu nimic de celelalte noua state est-europene care vor sa fie scutite de vizele SUA. De altfel, Romania plateste impreuna cu Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Lituania si Letonia cate 5000 de dolari pe luna firmei Dutko Worldwide pentru a face lobby pe langa congresmenii americani in aceasta chestiune. si oricum, raspunsurile obtinute de ministrul roman au fost: stim, va intelegem, facem tot ce putem, dar asta e birocratia la noi, mai dureaza.
Impardonabila a fost insa absenta ministrului de la inaugurarea memorialului victimelor comunismului, preferand la acea ora sa viziteze muzeul Holocaustului, deschis zilnic intre 10-17.30. Ca o comparatie, ministrii de Externe din Estonia, Letonia si Lituania, care au venit la Washington la doua zile dupa inaugurare, au avut ca prim punct in agenda depunerea unei coroane de flori la memorialul victimelor comunismului.
Artis Pabriks, ministrul leton, spunea ca performantele economice ale tarii sale nu ar fi fost niciodata posibile daca nu ar fi scapat de comunism si de modul sovietic de a gandi. E dezamagitor ca un ministru roman de Externe, profesor de istorie si editorialist la Dilema, a ignorat, fie dintr-un calcul de politica interna – distantarea de tema anticomunista, "capturata" de populistul Basescu – fie din pura ignoranta. Explicatia sa, ca "programul e foarte strans si n-a cuprins deplasarea acolo" este ridicola, in conditiile in care in acea zi, pe langa muzeul Holocaustului si intalnirile de cate 30 de minute cu doi congresmeni, mai vizita doar biblioteca Congresului.
si nici macar la intalnirile cu congresmenii discutiile nu au fost calibrate pe expertiza si proiectele politice posibile. De exemplu, senatorul Richard Lugar, cu care ministrul Cioroianu a schimbat generalitati, are o initiativa politica in privinta securitatii energetice, solicitand NATO sa preia si atributii in acest domeniu. Romania are tot interesul sa sprijine astfel de initiative mai mult decat la nivel declarativ. Presedintele Basescu a cerut NATO sa se implice in asigurarea securitatii energetice, dar aici e nevoie si de sustinerea consecventa a Ministerului de Externe.
Din nou prin comparatie, ministrul estonian de Externe Urmas Paet a venit la Washington cu un plan concret de extindere a atributiilor NATO si in domeniul virtual, dupa atacurile cibernetice din Rusia asupra site-urilor estoniene. Argumentul e solid: Estonia e tara europeana cea mai informatizata, iar atacul asupra infrastructurii virtuale echivaleaza cu un bombardament asupra infrastructurii traditionale – spitale, poduri, cladiri guvernamentale. Daniel Fried, adjunctul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene, a confirmat ca NATO lucreaza deja la cooperarea tehnica in acest domeniu.
In ce priveste leadership-ul Romaniei proiecte de politica externa, se pare ca actuala garnitura nu este menita sa faca progrese prea mari. Promovarea democratiei in Moldova e intreprinsa mult mai concret si activ de catre Estonia – o tara de 1,3 milioane de oameni – decat de Romania. Iar colaborarea dintre Bucuresti si Talinn este reflectata de reprezentarea diplomatica: Romania nu are o ambasada in capitala estona, nici viceversa.
La capitolul politica la Marea Neagra, americanii vad in Turcia un actor principal, pe buna dreptate. Condoleezza Rice a insistat in discutiile cu ministrul roman asupra importantei ca aceasta tara sa adere la Uniunea Europeana. Cioroianu a preluat ideea, nuantand insa ca sprijina "eforturile Turciei de democratizare si apropiere de UE". Cum Turcia e o democratie inca din 1923, membra NATO din 1952 si singura democratie din lumea islamica, Romania are putine argumente in a da lectii de aderare Ankarei, oferta formulata de ministrul Cioroianu.
Cata vreme Romania va ramane in halta lui "yes, yes, of course", trenurile la care le-am fi putut fi locomotiva vor trece nestingherite pe langa noi. Speram doar ca taxa de stationare sa nu fie prea piperata in final.