Directorul Direcţiei Rutiere din cadrul IGPR , comisarul-şef Lucian Diniţă, consideră că în ultima vreme s-au obţinut rezultate semnificative în diminuarea riscului rutier. Într-un interviu acordat ziarului „România liberă”, comisarul-şef Lucian Diniţă explică care sunt avantajele constatării amiabile în caz de accident, dar şi ce aspecte trebuie să avem în vedere când ne decidem să optăm pentru o astfel de înţelegere.
Cum a evoluat numărul de accidente grave în ultimii ani şi care au fost principalele cauze?
Dacă în anii 2007 şi 2008, România a înregistrat creşteri cu 36% respectiv cu 48% în ceea ce priveşte numărul persoanelor decedate, în ultimii 2 ani (2009 şi 2010) numărul şi consecinţele accidentelor grave de circulaţie au scăzut în mod constant, fapt care a permis ca la finele anului anului trecut, numărul persoanelor decedate să coboare sub nivelul înregistrat în anul 2000. Spre exemplu, în cursul anului 2010, faţă de anul anterior, numărului accidentelor grave s-a redus cu 7,8%, cel al persoanelor decedate cu 13,5% şi cel al răniţilor grav cu 4,8 %.
Acelaşi trend se menţine şi în perioada scursă de la începutul anului curent, context în care, raportat la aceeaşi perioadă din anul trecut, numărul accidentelor grave a scăzut cu 2,9%, iar cel al persoanelor decedate în accidente rutiere s-a redus cu 17,9%. Trebuie remarcat însă faptul că, deşi în ultima perioadă s-au obtinut rezultate semnificative în diminuarea riscului rutier, mai sunt încă foarte multe de făcut pentru atigerea obiectivului stabilit în materie la nivel european, de reducere cu 50% a mortalităţii cauzate prin accidente de circulaţie.
Ierarhia principalelor cauze generatoare de accidente rămâne în linii mari aceeaşi, abaterile săvârşite de pietoni ocupând locul întâi. La foarte mică distanţă, urmează viteza (sub cele două forme: neadaptată şi peste limite legale), după care, pe locul trei se poziţionează neacordarea priorităţii de trecere (pietonilor şi respectiv vehiculelor).
Ce măsuri a întreprins Poliţia Rutieră pentru a diminua numărul de accidente? Ce alte măsuri intenţionaţi să luaţi pentru a spori gradul de siguranţă rutieră?
Poliţia Rutieră Română, în calitatea sa de instituţie cu atribuţii în domeniul combaterii cauzelor generatoare ale accidentelor de circulaţie, şi-a diversificat mijloacele şi metodele folosite pentru reducerea riscului rutier, prin implementarea bunelor practici în domeniu, dobândite ca urmare a schimburilor de experienţă cu poliţiile rutiere europene şi adoptarea unor principii de acţiune care au urmărit diversificarea formelor şi metodelor de educaţie rutieră, efectuarea demersurilor necesare pentru reducerea numărului zonelor concentratoare de accidente prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiereşi, nu în ultimul rând, aplicarea fermă a legii.
Totodată, menţinerea sub control a evoluţiei fenomenului rutier a necesitat perfecţionarea modului de acţiune sub aspect conceptual, motiv pentru care, măsurile destinate creşterii flexibilităţii în acţiune, folosirea eficientă a forţelor şi resurselor, creşterea capacităţii de intervenţie prin acţiuni în sistem integrat cu structurile de ordine publică, atitudinea proactivă în combaterea fenomenului şi transparenţa activităţilor specifice în raport cu comunitatea, au constituit priorităţile noastre.
Pentru reducerea victimizării prin accidente de circulaţie, vom continua să combatem sistematic cauzele generatoare de accident, prin aplicarea fermă a legislaţiei in domeniu, concomitent cu dezvoltarea parteneriatului strategic cu societatea civila, în cadrul Campaniei naţionale “ALEGE VIAŢA!”, începută în anul 2010. În acest sens, contăm pe sprijinul important dat în prevenţia rutieră de către mass-media, care a acordat spaţii ample articolelor şi emisiunilor radio – tv cu tematică rutieră.
Care au fost rezultatele campaniei “Alege Viaţa”?
În primul rând creşterea gradului de conştientizare a riscului rutier de către un număr însemnat de participanţi la traficul rutier, fapt reflectat în mod direct în reducerea numărului dar mai ales al consecinţelor accidentelor de circulaţie înregistrate în ultima perioadă. Acest lucru a fost posibil ca urmare a faptului că principiul care stă la baza campaniei noastre urmăreşte dezvoltarea conceptului de implicare activă „siguranţa rutieră este siguranţa ta”, potrivit căruia nimeni nu tebuie să fie indiferent faţă de problematica siguranţei traficului rutier, atâta timp cât, în orice moment, oricare dintre noi putem deveni victima unui accident de circulaţie.
Cum se situează România faţă de alte ţări din Europa, din punct de vedere al accidentelor grave? Ce măsuri ar trebui luate pentru a creşte nivelul de siguranţă rutieră in ţara noastră?
În urmă cu aproape trei ani, mai precis în 2008, România se situa pe penultimul loc în ceea ce priveşte nivelul de siguranţă rutieră la nivel european, fiind depăşită în acest record negativ doar de Malta. La acel moment, în România rata mortalităţii cauzată de accidentele de circulaţie era de 139 persoane decedate/ 1 milion de locuitori.
La finele anului 2010 însă, această rată a scăzut la 106 persoane decedate/1milion de locuitori, ceea ce creează premisele repoziţionării României în clasamentul siguranţei rutiere al ţărilor europene, demonstrându-se în acest fel preocuparea pentru atingerea obiectivului european de reducere cu 50% a mortalităţii rutiere în deceniul 2011-2020. Pentru aceasta, Poliţia Rutieră Română, în calitatea sa de membră a Organizaţiei Poliţiilor Rutiere din Europa –TISPOL, a cărei deviză este Crossing Borders to Save Lives, participă alături de celelalte state membre la operaţiunile iniţiate şi organizate de aceasta în plan european, vizând reducerea mortalităţii prin accidente rutiere.
De remarcat este însă faptul că pentru combaterea eficientă a riscului rutier, este necesară abordarea multidisciplinară a acestui fenomen, prin implicarea concertată a tuturor factorilor cu atribuţii sau preocupări în domeniu. Evoluţia dinamicii accidentelor rutiere din ultimii doi ani, a arătat că intensificarea activităţilor de impunere a respectării regulilor de circulaţie, concomitent cu dezvoltarea unei campanii coerente de educaţie rutieră pot avea un impact major asupra siguranţei rutiere, dar credem că rezerve decisive în stoparea evoluţiei fenomenului se găsesc în dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, fapt demonstrat de reducerea considerabilă a riscului rutier pe tronsoanele de drum modernizate, unde s-a îmbunătăţit semnalizarea, s-au montat separatori de sens şi au fost create amenajări destinate categoriilor vulnerabile de participanţi la trafic (trotuare, pasaje pietonale şi piste pentru biciclişti).
Totodată, nu trebuie uitat rolul important pe care îl are în acest proces societatea civilă, care poate sprijini eficient demersurile autorităţilor prin intermediul organizaţiilor nonguvernamentale.
Care a fost numărul de şoferi surprinşi în trafic fără poliţă RCA valabilă anul trecut? Cum a evoluat numărul lor de la an la an?
În cursul anului 2010, ca urmare a controalelor efectuate în trafic de către poliţiştii rutieri, 6717 conducători de vehicule au fost sancţionaţi pentru lipsa asigurării obligatorii de răspundere civilă auto. Dacă ţinem cont că numărul autovehiculelor înmatriculate în România este de 6,2 milioane de unităţi, se poate observa că rata de neasigurare este redusă. De asemenea, raportat la anul 2009, numărul acestora este cu aproape 9% mai mic.
Care este opinia dumneavoastră vizavi de constatarea amiabilă? Care sunt avantajele si dezavantajele, atât pentru sofer, cât şi pentru Poliţia Rutieră, faţă de soluţionarea accidentelor exclusiv de către Poliţie?
După cum se ştie, constatarea amiabilă de accident este o procedură simplificată, utilizată la nivel european pentru soluţionarea accidentelor soldate numai cu pagube materiale, potrivit căreia conducătorii vehiculelor implicate într-un astfel de eveniment au posibilitatea de a completa împreună şi apoi de a depune la companiile de asigurare un formular tipizat, fără a mai fi necesară deplasarea la Poliţie pentru constatarea obişnuită.
Pentru cetăţean, avantajul constă în scurtarea algoritmului ce trebuia parcurs pentru soluţionarea legală a accidentului şi, deci, mai puţină birocraţie. În acelaşi timp, la prima vedere, există o falsa impresie că acest sistem prezintă şi avantajul că cel vinovat poate scăpa de amenzile aplicate de poliţia rutieră. În realitate nu se scapă de plată, pentru că de această dată penalizarea, care poate fi substanţială, vine din partea asiguratorului prin mărirea primei de asigurare pentru anul care urmează, ca efect al aplicării sistemului bonus/malus.
Pentru instituţia noastră, avantajul este că atâta timp cât volumul de activităţi dedicate soluţionării accidentelor soldate numai cu pagube materiale se reduce, poliţiştii rutieri îşi pot îndrepta atenţia mai mult către activităţile de educaţie rutieră şi de asigurare a fluenţei traficului rutier precum şi pentru impunerea legii. Practic, are de câştigat tot comunitatea, pentru că se acţionează mai mult în vederea creşterii gradului de siguranţă rutieră.
Câţi şoferi vin încă la Poliţie pentru a rezolva tamponări? De ce se întamplă acest lucru?
Din păcate, în ultima perioadă, numărul celor care se adresează poliţiei pentru soluţionarea accidentelor soldate numai cu avarii a cunoscut o uşoară creştere faţă de anul anterior. Este un curent cauzat, pe de-o parte de păreri exprimate între şoferi, potrivit cărora inspectorii de daune din cadrul societăţilor de asigurări apelează tot mai des la artificiul stabilirii culpei comune în caz de accident, aspect care generează nemulţumiri pentru cei care se consideră nevinovaţi, având în vedere penalităţile care urmează să le fie aplicate de asiguratori anul următor potrivit sistemului bonus/malus, iar pe de altă parte există, încă, percepţia că poliţistul trebuie să decidă.
Pe de altă parte însă, potrivit legislaţiei în vigoare, nu putem refuza soluţionarea unui accident soldat cu pagube materiale, atunci când suntem sesizaţi.
De reţinut este şi faptul că, odată ce sunt îndeplinite condiţiile legale şi s-a optat pentru încheierea unei constatări amiabile de accident, completând şi semnând formularul tipizat, cei în cauză nu se mai pot răzgândi şi merge la poliţie pentru a declara accidentul. Desigur, este valabilă şi reciproca. În acest context, nu putem decât să recomandăm celor care se află în nedorita situaţie de a fi implicaţi într-un asemenea accident, să se decidă din start asupra opţiunii pe care vor să o urmeze, mai ales că neprezentarea, în termen de 24 de ore la unitatea de poliţie pe raza careia s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare şi eliberării autorizaţiei de reparatie, se sancţionează cu 4 – 5 puncte amendă şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Cum apreciaţi gradul de cunoaştere a şoferilor din România cu privire la legislaţia rutieră? Dar despre modul de utilizare a poliţei RCA? Ce poate fi făcut pentru a spori gradul de cunoaştere?
Problema majoră nu este necunoaşterea legislaţiei rutiere ci atitudinea semenilor noştrii faţă de ea, pentru că nu de puţine ori cei care riscă în trafic adoptând un stil agresiv ştiu foarte bine ce fac şi ce sancţiuni riscă. Este vorba despre un comportament inconştient, amestecat cu şmecherie…
Cât de repede pot să-l fentez pe unul sau pe altul, să intru în faţă, să pun frână. Unii nu suportă să aibă maşini în faţă şi fac tot ce pot să ajungă primii… Din păcate, asemenea atitudini nu ţin cont de dimensiunea consecinţelor în planul siguranţei rutiere, context în care se produc accidente, soldate uneori cu un final tragic.
Dacă vă referiţi însă la prevederile legale ce reglementează obligativitatea asigurării R.C.A. şi respectiv a procedurilor de urmat în caz de implicare în accidente de circulaţie, se remarcă faptul că în ultima perioadă a crescut numărul celor care cunosc aceste aspecte şi este practic un progres datorat acţiunilor comune de informare, desfăşurate în colaborare cu C.S.A şi mass-media. Tocmai de aceea vom continua să ne implicăm activ atât în planul educaţiei rutiere cât şi în cel al informării participanţilor la trafic, conştienţi fiind că şi prin aceste mijloace putem contribui la diminuarea riscului rutier.
