Chiar daca, la prima vedere, contractul de privatizare a Petrom cu concernul austriac OMV pare a contine prevederi favorabile statului roman, o citire mai atenta a textului releva faptul ca acestea sunt practic anulate de unele chichite pe care orice avocat bine pregatit le poate exploata, daca este cazul. Un articol distinct (art. 4.1.10) se refera, de exemplu, la responsabilitatea OMV in cazul unei crize, cum ar fi penuria „de durata” de petrol, produse petroliere sau gaze naturale. Totul trece insa in derizoriu atunci cand apare formularea „cu conditia ca astfel de actiuni sa nu dezavantajeze Societatea (Petrom – n. red.) din punct de vedere concurential fata de competitorii sai de pe piata din Romania”. Un aspect care poate fi greu cuantificat si care poate fi invocat oricand de austrieci. Pe de alta parte, penalitatile maxime aplicabile OMV se ridica la 1,5 miliarde de euro.
Actiunile pe care societatea Petrom ar trebui sa le intreprinda in cazul unei crize sunt conditionate de perioada in care statul roman continua sa detina mai mult de zece la suta din capitalul societatii, situatie care se perpetueaza si in prezent.
„Cumparatorul (OMV – n. red.) se va consulta cu MEC si va determina Societatea (Petrom – n. red.) sa se consulte cu MEC cu privire la actiunile rezonabile pe care le-ar putea lua Societatea in vederea asigurarii in continuare a unei aprovizionari adecvate a pietei din Romania, inclusiv prin abtinerea de la orice exporturi de petrol, produse petroliere sau gaze naturale”, se spune negru pe alb in contract. Totul este insa aruncat in derizoriu de conditia de a nu dezavantaja societatea Petrom in raporturile sale concurentiale. In ceea ce priveste gazele, pe piata romaneasca, Petrom are doi competitori: compania de stat Romgaz si firma ruso-elvetiana Wintershall. Astfel, in recenta criza a pretului gazelor pentru consumatorii casnici, OMV ar fi putut invoca cu usurinta prevederile permisive ale contractului de privatizare.
Penalitatile maxime, 1,5 miliarde euro
Suma totala a penalitatilor pe care OMV le-ar putea plati statului roman nu poate trece de 1,5 miliarde de euro, valoarea tranzactiei prin care grupul austriac a preluat compania Petrom. OMV va plati statului roman penalitati de 20% din pretul de cumparare, adica 133 milioane euro, daca nu respecta unele clauze, si de 7,5% din pretul de cumparare (46,8 milioane euro) in situatia incalcarii altor prevederi. Intre prevederile a caror nerespectare este penalizata cu 7,5% din pretul de cumparare se afla pastrarea sediului social al Petrom in Romania, mentinerea activitatii firmei romanesti si a denumirii ei.
De asemenea, o alta clauza se refera la nedizolvarea sau lichidarea Petrom si evitarea pierderii de catre firma romaneasca a statutului de societate detinuta public. Aceste penalitati contractuale nu vor fi insa aplicate OMV daca grupul austriac a obtinut acordul Ministerului Economiei si Comertului.
Tot prin contract, OMV s-a obligat sa nu instraineze si sa nu inchida active de baza ale Petrom, sa asigure continuarea activitatilor companiei timp de minimum cinci ani, sa pastreze obiectul de activitate si sa mentina Petrom ca firma integrata in domeniul petrolului si gazelor. Incalcarea acestor clauze ar duce la plata unor penalitati de 20% din pretul de cumparare, pentru fiecare prevedere nerespectata. Activele de baza sunt reprezentate de necesarul de perimetre petroliere si gazeifere care sa permita Petrom productia a cel putin 4,2 milioane tone de titei si a cel putin 4,5 miliarde metri cubi de gaze anul, precum si la un necesar de statii de distribuitie care sa mentina o cota de minimum 30% din piata de profil locala si a 20% din piata vanzarilor cu amanuntul a combustibililor. Tot in categoria activelor de baza sunt incluse si Institulul de Cercetari si Proiectari Tehnologice Campina si Institutul INCERP din Ploiesti. Incalcarea clauzelor duce la aplicarea penalitatilor daca in termen de 30 de zile de la notificarea MEC OMV nu remediaza prejudiciul. Grupul austriac a preluat, la sfarsitul anului 2004, 33,34% din actiunile Petrom, in schimbul a 668,81 milioane de euro, participatia urcand ulterior la 51% printr-o infuzie de capital de 830 de milioane de euro, astfel ca tranzactia a insumat 1,498 miliarde de euro.
Numarul angajatilor se injumatateste
Numarul angajatilor companiei Petrom va scadea semnificativ in urmatorii ani, potrivit datelor stabilite prin contractul de privatizare a companiei cu grupul austriac OMV. Practic, pana in 2009, schema de personal se va reduce la mai putin de jumatate comparativ cu cea existenta la momentul transferului de proprietate. Astfel, anul viitor se va produce o reducere cu 17% a numarului total de angajati ai companiei, cifra urmand sa ajunga la 31.851 de oameni. Aceasta dupa ce si pentru anul in curs fusese programata o reducere cu 14% a numarului salariatilor Petrom. Cea mai drastica scadere va surveni insa in 2008, cand numarul salariatilor se va diminua cu 22%, ajungand la 24.753. Chiar daca situatia se va mai indulci, in 2009 va continua politica de restructurare, in acest an cifra angajatilor urmand sa se diminueze cu 9%. La finele anului mentionat, angajatii Petrom ar urma sa fie in numar de 22.630, comparativ cu 46.795 in 2004. Daca se iau in considerare cifrele referitoare la Grupul Petrom, adica inclusiv activele companiei care au fost sau vor fi vandute in urma restructurarii – Arpechim Pitesti, Doljchim Craiova, statii de distributie, zacamantul Suplacu de Barcau – scaderea nu va fi atat de semnificativa. Practic, reducerea numarului de personal are loc in urma externalizarii unor activitati. Pentru 2007, diminuarea este prognozata la 6%, iar pentru 2008 la 5%.
Valoarea terenurilor, plafonata la o suma maxima: OMV a facut si profit imobiliar
Dincolo de alte aspecte controversate, contractul de privatizare a Petrom, dat publicitatii ieri pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului, releva si profitul din punct de vedere imobiliar pe care l-a putut obtine compania austriaca OMV.
Este vorba de capitolul referitor la „terenurile in curs de clarificare”, explicat la articolul 4.2.2 din contract. Aici se precizeaza faptul ca statul roman se obliga sa-i vanda concernului austriac partea corespunzatoare din actiunile referitoare la terenuri la un pret egal cu valoarea nominala a acestor actiuni. Apoi, se stipuleaza negru pe alb ca „pretul total de cumparare ce urmeaza sa fie platit de Cumparator (a se citi OMV – n. red.) conform acestei clauze nu va depasi echivalentul in lei al Sumei Maxime”. Definitia acestei sume este data la inceputul contractului ca fiind „51% din valoarea maxima a terenurilor”. Aceasta valoare este si ea definita ca fiind 25 milioane de dolari.
Evaluarea fiind facuta cu ceva vreme inaintea privatizarii companiei, boom-ul imobiliar ce a survenit in respectiva perioada a adus bani frumosi pentru OMV. Mai ales ca, de pilda, pentru aproximativ 2.000 de hectare de terenuri, majorarea de capital trebuia sa se faca in termen de maximum un an de la data finalizarii contractului. Or, intr-un an de zile preturile terenurilor au crescut spectaculos, in timp ce pretul este calculat la valoarea nominala a actiunilor, fara a se putea depasi suma maxima deja mentionata.
Ba, mai mult, se mentioneaza si un pret pe actiune mai mic decat valoarea nominala, care, calculat la pachetul total ce urma sa fie vandut OMV, sa insumeze echivalentul in lei al sumei maxime. Aceasta modalitate de calcul se aplica in cazul restului de terenuri, care sunt incluse in capitalul social odata cu clarificarea dreptului de proprietate si obtinerea certificatelor in acest sens.
Vanzarea urma sa se produca in termen de trei luni de la data la care austriecii notifica statul roman ca au fost obtinute toate certificatele de atestare a dreptului de proprietate. Deci, cu cat mai tarziu cu atat mai bine, deoarece pretul terenurilor creste constant, chiar de la luna la luna.
