Politica externa a Romaniei are la baza principii care ii asigura o continuitate dincolo de ciclurile electorale, principale realizari din ultimii patru ani fiind aderarea la UE, rolul activ asumat in NATO si strategia fata de Marea Neagra.
Analiza denumita "Raport privind politica externa a Romaniei in perioada 2005-2008", prezentata miercuri de MAE, identifica zece realizari principale ale politicii externe din 2005 pana in 2008, perioada in care diplomatia romana a fost condusa de trei ministri diferiti: Mihai Razvan Ungureanu, Adrian Cioroianu si Lazar Comanescu, informeaza Newsin.
In ciuda indeplinirii unor obiective esentiale, din raport reiese ca unele probleme raman totusi nerezolvate. Se constata ca nu a fost semnat niciunul dintre acordurile si tratatele vizate cu Republica Moldova, in relatia cu Ucraina persista problemele "delicate", iar cu Rusia "pragmatismul" este implementat mai mult la nivel declarativ.
In privinta celor zece realizari principale ale politicii externe, raportul aminteste in primul rand faptul ca Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, in cel de-al doilea rand, ca Romania si-a intarit securitatea nationala prin rolul activ asumat in NATO, prin consolidarea parteneriatului strategic cu SUA si prin participarea la politica europeana de securitate si de aparare, iar in cel de al treilea rand ca Marea Neagra a fost adusa pe harta politicii internationale.
Pe lista realizarilor de politica externa se mai afla faptul ca Romania a contribuit la consolidarea regionala si la crearea unor perspective europene de dezvoltare economica si politica in Balcani, tara noastra a contribuit substantial la apropierea Republicii Moldova de structurile europene.
Au fost consolidate parteneriatele strategice cu tari importante si au fost circumscrise relatiile bilaterale modelului european, a fost dinamizata diplomatia economica, s-au facut pasi importanti spre relansarea pe baze pragmatice a relatiilor Romaniei cu state din afara Uniunii Europene.
MAE a sustinut in mod convingator si cu profesionalism cauza Romaniei in instantele internationale, in dosare de interes major (Delta Dunarii, platoul continental si altele) si s-au realizat progrese semnificative in reforma corpului diplomatic, cu un accent special pe reforma serviciilor consulare.
Unul dintre cel mai importante obiective atinse in cadrul dosarului european a fost crearea unui sistem national de coordonare a elaborarii pozitiilor nationale in cadrul procesului de decizie din cadrul Consiliului UE, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe si Departamentul pentru Afaceri Europene.
In aceasta perioada, Romania si-a adaptat politicile si obiectivele la cele generale ale Uniunii, facand progrese importante pentru asigurarea conectarii depline la standardele si la politicile europene.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe s-a implicat activ in comunicarea si promovarea catre statele membre UE a progreselor realizate in domeniile reformei justitiei si combaterii coruptiei, in baza materialelor si informatiilor furnizate de Ministerul Justitiei, referitoare la progresele realizate in domeniul mecanismului de cooperare si verificare instituit in 2006.
Raportul constata ca Romania are relatii de parteneriat strategic cu Marea Britanie, Franta, Italia, Spania si Ungaria si un parteneriat strategic in domeniul economic cu Germania.
In relatia cu Italia, parteneriatul strategic a trecut intr-o etapa calitativ superioara prin organizarea primului summit romano-italian la Roma, in octombrie 2008. De asemenea, a fost promovat un dialog politic si tehnic intensificat pentru gestionarea problematicii romanilor aflati pe teritoriul acestui stat.
Un subiect urmarit cu interes de Romania la nivel european a fost problematica energiei, se arata in analiza MAE, care considera ca "autoritatile romane s-au implicat activ in dezbatere pentru promovarea pozitiilor nationale pe toate cele trei dimensiuni: securitate energetica, energie – schimbari climatice si piata comuna a energiei.
In privinta dimensiunea de securitate a politicii externe, documentul citat mentioneaza gazduirea summitului NATO intre 2 si 4 aprilie la Bucuresti ca reprezentand "un apogeu al perioadei in ceea ce priveste capacitatea Romaniei de a-si demonstra valoarea adaugata in Alianta si de a reusi sa influenteze pozitiv agenda politica a organizatiei.
Un punct principal in raportul alcatuit de MAE il constituie si relatia cu Statele Unite. Obiectivul prioritar al Romaniei in relatia cu SUA pe parcursul perioadei 2005-2008 l-a reprezentat, potrivit analizei, consolidarea parteneriatului strategic bilateral. Odata cu aderarea Romaniei la NATO, la 1 mai 2004, acest parteneriat a intrat intr-o noua etapa, calitativ superioara, de aprofundare a cooperarii in toate domeniile – politic, strategic, militar, economic.
"Prin consecventa demonstrata in privinta angajamentului cu trupe in Irak si Afganistan, precum si prin gradul ridicat de convergenta cu SUA pe mai multe dosare internationale, tara noastra si-a confirmat statutul si rolul de partener strategic al SUA", se arata in raport.
In ceea ce priveste cooperarea la Marea Neagra, toate obiectivele politicii externe a Romaniei in aceasta zona sunt circumscrise "viziunii de ansamblu de transformare a acestui spatiu intr-o geografie a cooperarii, securitatii si stabilitatii, de sporire a vizibilitatii temei Marii Negre pe agenda organizatiilor internationale (OSCE, UE, NATO, Consiliul Europei, ONU) si de consolidare a interesului UE si statelor occidentale pentru regiune.
In acelasi timp, Romania a dat dovada de flexibilitate in dosarul Kosovo. Raportul MAE arata ca Romania a promovat consecvent pozitia conform careia, in legatura cu Kosovo, este necesara o solutie viabila pe termen lung, care sa contribuie la stabilitatea si securitatea regiunii "si care nu poate fi decat una bazata pe respectul fata de principiile dreptului international si pe acordul partilor implicate direct".
Relatiile cu Republica Moldova si Ucraina
Republica Moldova a constituit o tema prioritara a politicii externe romanesti, evolutiile acestui stat in planul consolidarii democratice, al restabilirii integritatii teritoriale si al dosarului european fiind importante pentru interesele Romaniei.
Mai mult, Romania a facilitat "prin actiuni de lobby" apropierea R. Moldova de UE. Astfel, raportul constata ca in urma "actiunilor de lobby intreprinse de catre Romania, au fost convenite, la nivelul Consiliului UE din octombrie 2008, concluzii referitoare la viitorul cadru al relatiilor dintre UE si Republica Moldova".
Acesta va constitui un PAS inainte in apropierea Republicii Moldova de UE, incluzand, ca perspectiva, un Acord de Comert Liber, un regim liber de vize, precum si decizia UE de a se implica mai activ in reglementarea conflictului din Transnistria.
In privinta relatiei bilaterale cu Ucraina, preocuparile diplomatiei romanesti au vizat, pe de o parte, identificarea unor solutii reciproc acceptabile pentru problemele sensibile, care sa permita dezvoltarea in continuare a dialogului bilateral, si, pe de alta parte, elaborarea unei agende comune constructive, care sa faciliteze consolidarea increderii reciproce, crearea unui climat favorabil intensificarii colaborarii bilaterale si sprijinirea dezvoltarii democratice a Ucrainei, a apropierii acesteia de structurile europene si euroatlantice.
"Desi persista probleme delicate (Canalul Bastroe, delimitarea platoului Marii Negre, asigurarea drepturilor minoritatii romane din Ucraina, dosarul Krivoi Rog), Romania a actionat pentru solutionarea lor si pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale pornind de la potentialul conferit de vecinatatea directa si de apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana", constata raportul.
Rusia – o conduita pragmatica ramasa la nivel de intentie
Asa cum au repetat toti cei trei ministri care au ocupat fotoliul Ministerului de Externe in ultimii patru ani, obiectivul principal al Romaniei in politica fata de Rusia "a fost asumarea unei conduite pragmatice si active, in vederea relansarii si dinamizarii relatiilor in spiritul increderii si avantajului reciproc, pornind de la continuitatea realizata in dialogul la nivel inalt". Cu toate acestea, vizita presedintelui Basescu in Rusia, la invitatia lui Vladimir Putin, venit la Bucuresti pentru summitul NATO, se lasa inca asteptata.
La nivel politic, Romania a urmarit identificarea mijloacelor pentru angajarea unui dialog constructiv cu Federatia Rusa pe probleme regionale, in cadrul multilateral al organizatiilor sau initiativelor de cooperare la Marea Neagra. Romania a abordat, in dialogul oficial cu Rusia, si problema consolidarii relatiilor economice, indeosebi in domeniul energiei, arata raportul.
La nivelul securitatii, Romania a sustinut in mod ferm necesitatea respectarii de catre Rusia a angajamentelor luate la summitul OSCE de la Istanbul (1999), privind retragerea fortelor sale din Georgia si din Republica Moldova.
Romania a lansat "o adevarata ofensiva consulara"
Ministerul Afacerilor Externe a lansat in ultimii patru ani "o adevarata ofensiva a reprezentarii consulare romanesti, pregatita cu minutiozitate" si si-a redimensionat activitatea din domeniu, se arata intr-un raport de bilant al institutiei prezentat miercuri.
Perioada a fost marcata de eliminarea restrictiilor impuse libertatii de miscare a cetatenilor romani, care, coroborata cu indeplinirea obiectivului de aderare la Uniunea Europeana, a creionat necesitatea unei redimensionari proportionale a acestei activitati pentru a raspunde nevoilor intr-o continua crestere ale comunitatilor romanesti din strainatate.
Au fost deschise o serie de consulate generale in Italia si Spania (Torino, Sevilla, consulat la Castellon), dar si in Franta (Lyon). In plus, pentru a facilita prezenta economica romaneasca pe piata rusa, a fost inaugurat un consulat general la Rostov pe Don.
"Acestea au reprezentat primul capitol al unei adevarate ofensive a reprezentarii consulare romanesti, pregatita cu minutiozitate, care culmineaza cu deschiderea efectiva, in aceasta perioada, a cinci noi consulate generale la Bilbao, Bologna, Cosenza, Trieste si Cracovia, a doua noi consulate la Ciudad Real si Zaragoza, precum si a viceconsulatului de la Almeria", constata analiza.
Un loc important in aceasta strategie de protejare a intereselor romanilor din strainatate o reprezinta facilitarea serviciilor consulare oferite comunitatilor romanesti aflate in imediata apropiere a granitelor tarii, atrage atentia raportul.
Astfel, a fost inaugurat un consulat general la Varset, care sa deserveasca romanii aflati pe Valea Timocului, un consulat general la Gyula, in Ungaria, au fost demarate procedurile pentru deschiderea de noi consulate generale in Serbia (Zajecar), precum si in Republica Moldova (Balti si Cahul) si a fost intarita capacitatea de raspuns la necesitatile comunitatilor romanesti la consulatele din Chisinau, Cernauti si Szeged.
