Liderii radicalilor maghiari îşi schimbă discursul, cu câteva zile înainte de începerea anului 2012, un an electoral în care, pentru prima dată de la căderea comunismului, ungurii din Ardeal vor avea de ales între trei formaţiuni politice puternice. În acest context, a început o adevărată licitaţie, în care liderii maghiarilor ardeleni încearcă să pună pe tapet revendicări tot mai radicale, cu speranţa că acest tip de discurs îi va determina pe alegători să meargă la urne şi să voteze formaţiunea care promite cel mai mult.
Strategia lui Tokes
Primul pas a fost făcut de către liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, europarlamentarul Laszlo Tokes. Acesta a anunţat deja grupul politic al Partidului Popular European că nu va mai candida pentru un nou mandat de vicepreşedinte al Parlamentului European. Printre motivele sale se numără intenţia de a se ocupa mai mult de organizarea Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania. Această formaţiune este condusă, deocamdată, de fostul deputat UDMR din Timiş, Tibor Toro, care a plecat din UDMR împreună cu o întreagă grupare politică, numită Blocul Reformist. Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania este organizat pe bazele furnizate de două organizaţii civice: Consiliul Naţional Secuiesc şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania. Modelul a fost deja brevetat de către fostul primar din Odorheiul Secuiesc, Jeno Szasz, care a construit Partidul Civic Maghiar (PCM), în jurul nucleului reprezentat de Uniunea Civică Maghiară.
Europarlamentarul Laszlo Tokes a dat semnalul începerii competiţiei politice interne din comunitatea maghiară, sâmbătă, la Târgu-Mureş. El a făcut două enunţuri importante. Primul este acela că liderii maghiarilor vor cere autodeterminarea ungurilor din Bazinul Carpatic. El a afirmat că o solicitare în acest sens a fost deja făcută guvernelor din regiune, dar şi liderilor NATO. Minorităţi maghiare semnificative se găsesc în România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Croaţia şi Austria. „O unire naţională deasupra frontierelor, autodeterminare, aceştia sunt cei doi piloni de bază ai strategiei noastre naţionale care se completează şi pe care putem construi politica noastră din Ardeal, cu o expresie relativ nouă, un nou cuvânt, eurotransilvanism. Este un cadru politic care cuprinde modernitate europeană, valori europene şi valori transilvănene, care sunt în armonie cu valorile europene”, şi-a sintetizat poziţia Laszlo Tokes. Cel de-al doilea enunţ important este acela că formaţiunea sa va milita pentru „păstrarea” Târgu-Mureşului drept capitală a Transilvaniei.
Ce spun celelalte partide ale maghiarilor
Declaraţiile lui Laszlo Tokes au fost făcute în contextul în care liderii celorlalte partide ale maghiarilor ardeleni au adoptat poziţii mult mai nuanţate. De exemplu, liderul PCM, Jeno Szasz, crede că prioritatea esenţială a maghiarilor ar trebui să fie obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, zonă în care etnicii maghiari sunt majoritari. Însă nu toţi liderii PCM sunt de acord cu ideea ca Târgu-Mureşul să fie capitala acestui „ţinut”, în condiţiile în care românii reprezintă majoritatea în acest oraş. La rândul lor, liderii UDMR consideră Clujul drept capitală spirituală a maghiarilor ardeleni. De fapt, noul preşedinte al UDMR, Hunor Kelemen, a menţinut şi întărit Prezidiul Executiv al UDMR de la Cluj şi a început să organizeze la Cluj şedinţele Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, care aveau loc, până acum, doar la Târgu-Mureş. Politicienii din UDMR militează şi ei pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, dar, pre deosebire de liderii PCM, care au ca bază electorală judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, liderii UDMR nu au uitat nici de celelalte comunităţi maghiare. Printre obiectivele strategice ale UDMR se numără scăderea pragului electoral, cel puţin la alegerile locale, la trei la sută. Astfel, ar fi reprezentaţi într-o măsură mult mai mare în administraţia locală şi maghiarii care locuiesc în judeţele Hunedoara, Alba ori Timiş.
Un nonsens
La rândul lor, regionaliştii români din Transilvania critică declaraţiile lui Laszlo Tokes. Preşedintele Uniunii Ardelenilor şi Bănăţenilor, Emil Aluaş, spune că „îl respect foarte mult pe domnul Tokes, dar ceea ce spune el este un nonsens. Ce fel de autodeterminare? Maghiarii sunt minoritari, iar autodeterminare fără majoritate nu poate exista”. De asemenea, dacă este vorba de o discuţie legată de o prezumtivă capitală a Transilvaniei, Emil Aluaş este de părere că Târgu-Mureşul nu este pregătit pentru a-şi asuma un astfel de rol.
