17.9 C
București
joi, 19 septembrie 2024
AcasăSpecialRadarele private, incurajate de politie

Radarele private, incurajate de politie

» Politia Rutiera nu pare dornica sa cumpere radare proprii astfel incat consistentele venituri incasate pentru nerespectarea legii de catre vitezomani sa ajunga la stat, si nu in buzunarele private ale unor "baieti destepti".

» Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va incepe mai multe controale in tara pentru a verifica legalitatea asocierilor dintre primarii si firmele furnizoare de radare.

Aparitia articolului "primariile rutiere jumulesc soferii cu 5 radare/km", in care aratam ca sute de localitati s-au pus pe facut bani asociindu-se cu firme private, instaland detectoare de viteza – si impartind amenzile incasate cu aceste societati comerciale –, a suscitat interesul  cititorilor nostri, motiv pentru care am hotarat sa continuam investigatiile in acest caz.
Ne-am deplasat in orasul Insuratei, din judetul Braila, care a devenit renumit printre soferi, desi cele cinci radare ale sale, dintre care trei in cascada, sunt instalate abia de la sfarsitul lui februarie. Aici permisul auto se poate pierde in cinci minute daca intri in raza de actiune a radarelor cu o viteza mai mare decat limita de 50 km/ora. Micuta localitate, cu zeci de caini vagabonzi sfrijiti care se vantura printre picioarele oamenilor, are totusi un primar intreprinzator, sustin locuitorii. "Daca ne gaseste cu mizerie in fata portii, ne amendeaza.

 

Tot pentru amenzi a adus si radarele astea, care sunt ele bune, insa chiar pe noi ne-au prins prima data. Sa vedeti cati de pe aici au fost amendati!", ne spune Tudor Craif. Desi sta de-o viata in Insuratei, omul nu stie ca in orasul lui sa se fi produs accidente grave, cu morti, raniti sau mutilati: "N-au fost accidente, dar e bine ca acum sunt radare aici, ca pot sa mai traverseze si oamenii drumul cu cate un animal sau cu treburi. In plus, cei de la noi care sunt amendati primesc amenda mai repede, adica intr-o saptamana, nu in sase luni, cum ajunge prin alte parti. Astfel, putem sa nu ne trezim cu surprize, ca peste sase luni ne ia si carnetul". In schimb, Catalin Gandac crede ca este bine ca "primarul sa ia cat mai multe carnete" astfel incat sa fie liniste in oras. si alti locatari sunt decisi sa apere radarele recent instalate. "Veniti, bai, incoace, ca a oprit unul de Bucuresti si face poza la camera", urla dupa sprijin, la telefonul mobil, un localnic proaspat iesit din carciuma.

Dupa Insuratei si dupa radarul nr. 5, amplasat fix la iesirea din localitate, urmeaza comuna Viziru. Aici ar urma sa fie montate, potrivit localnicilor si politistilor rurali, nu mai putin de noua radare, venite tot de la Cluj. Primarul si viceprimarul nu sunt insa de gasit pentru a ne explica daca au organizat licitatie pentru aceste echipamente si pentru a ne da detalii despre contract. "Sunt cu treburi la Braila", ne informeaza sec secretara Primariei Viziru. La intrarea in localitate, pe drumul care duce catre Slobozia, intr-o zona libera de radare, o masina a Politiei Rutiere se afla la datorie. Agentii au ridicat permisul unui cetatean care, suparat fiind, a intrat in localitate ca fulgerul, manandu-si bolidul cu 188 km/h. "Cetateanul acesta a plecat cam tare de pe loc. El a recunoscut ca a gresit, ca este suparat, ne-a predat carnetul, iar noi i-am zis ca isi risca viata. Daca el a continuat sa mearga tare in zona cu radare, il iau la rand toate radarele", ne-au spus politistii.

 Ei nu au dorit sa ne ofere informatii cu privire la detectoarele de viteza din Insuratei, sfatuindu-ne sa ne adresam comandantului Politiei Rutiere, insa ne-au spus ca in zona exista vad pentru amenzi, incasandu-se multi-multi bani de pe urma radarelor proaspete.

Politia Rutiera duce o campanie de "sensibilizare" pe langa primarii
Zelul Primariei din Insuratei, care a instalat cinci radare pentru a incasa cat mai multi bani in asocierea cu privatii nu trebuie sa ne mire: este doar consecinta lipsei de interes a Politiei, care nu doreste sa cumpere radare proprii. Comandantul Politiei Rutiere, comisarul Lucian Dinita, spune ca politia nu poate avea astfel de radare fixe de pe urma carora sa castige impreuna cu primariile, deoarece institutia sa este bugetara. "Eu nu am fonduri pentru asa ceva (pentru achizitia sistemelor de supraveghere video – n.n.) si eu nu pot sa am asa ceva. In primul rand, am nevoie de licitatie pentru achizitia sistemului, apoi de o licitatie pentru mentenanta lui, si apoi vin costurile", arata Dinita. Comisarul recunoaste ca, desi Politia Rutiera munceste pentru radarele fixe, nu incaseaza nici un leu din afacere.

 

"Politia certifica procesele-verbale de amenda si consiliaza sub aspect tehnic autoritatile locale pe raza carora se gasesc radarele", ne-a explicat comisarul. Desi comandantul Politiei Rutiere sustine raspicat ca in aceasta afacere institutia sa nu are interese pecuniare – si ca intre primarii si firmele care instaleaza radarele se incheie contracte comerciale –, subordonatii sai muncesc intens, in toata tara, pentru a-i convinge pe primari sa instaleze detectoarele de viteza cu sprijinul companiilor private.
Intre oficialii Politiei Rutiere, care pledeaza pentru introducerea radarelor in cat mai multe localitati, si primariile comunale se poarta chiar negocieri grele – asa-numita "procedura de sensibilizare" –, deoarece autoritatile locale vor cat mai multi bani din totalul amenzilor incasate. Situatia a fost facuta publica pentru NewsIn, cu ocazia inaugurarii sistemului de monitorizare video a traficului din judetul Giurgiu, de catre comisarul-sef Carol Varna, de la Inspectoratul General al Politiei Rutiere.

 

Acesta a afirmat ca implementarea sistemului de monitorizare video a traficului se loveste adesea de autoritatile locale. "Am incercat sa sensibilizam autoritatile publice locale, sa le facem sa se implice in implementarea acestui sistem si am fost intrebati cam cati bani intra la buget… As vrea sa fie zero castig, dar sa traiasca cetatenii. Facem toate demersurile sa extindem acest sistem in toata tara", a spus Varna.
In ciuda impotrivirii unor primari, sistemul radarelor fixe se extinde usor-usor in toata tara, sub numele de "Programul National Speed Limit" si sub obladuirea Politiei Rutiere. Chiar saptamana trecuta s-au lansat radarele fixe din Giurgiu si Neamt. Politia Rutiera Giurgiu a inaugurat cu fast sapte camere radar fixe si un dispecerat; cate doua camere fixe se afla pe DN5, pe raza localitatilor Daia si Remus, iar in Slobozia (DN5), Ghimpati si Valea Plopilor de pe DN 6 a fost instalata cate o camera.

 

Comisarul Ion Petrascu, adjunctul sefului Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) Giurgiu, a declarat ca sistemul a fost implementat in cadrul unui program national denumit "Speed Limit", care isi propune "cresterea gradului de siguranta rutiera prin reducerea numarului accidentelor grave". Partenera primariilor in programul din Giurgiu este o firma clujeana. Potrivit sefului Politiei Rutiere Giurgiu, comisarul Marian Popescu, firma din Cluj care a asigurat camerele radar si dotarile din dispecerat isi va recupera investitia in timp, din incasari. Potrivit NewsIn, comisarul Ion Petrascu a promis, la inaugurarea primelor sapte radare fixe, ca lucrurile nu se vor opri aici: pe viitor ar putea fi monitorizat traficul rutier si in localitati precum Mihailesti, Vedea, Malu, Calugareni, Adunatii Copaceni si Iepuresti.

Sistemul de supraveghere video din Neamt a intrat si el in functiune pe 16 martie, la ora 00.00, a informat Inspectoratul General al Politiei Romane. Campania de "sensibilizare" dusa de politie in randul primarilor a avut efect in Mures, Salaj, Suceava si Bacau. In Mures s-au instalat sapte radare fixe pe drumul E 60, iar dispeceratul de monitorizare a traficului este deservit de opt agenti de politie, a precizat purtatorul de cuvant al IPJ Mures, Livia Popa. In Salaj, cele sase radare fixe functionale de la sfarsitul lunii ianuarie au depistat peste 13.500 vitezomani, in intervalul 1-25 februarie. si in judetul Suceava au fost inaugurate, recent, opt radare fixe, pe DN 29 si pe DN2. In Bacau, primele doua radare fixe din judet au fost puse la lucru pe 2 iulie anul trecut, in cadrul unui proiect conceput si realizat de firma clujeana Codec.

 

Potrivit Rompres, reprezentantii acestei firme, prezenti la inaugurarea instalatiilor de masurare a vitezei autovehiculelor, nu au precizat costurile lucrarilor de montare a camerelor video, radarelor si dispeceratului instalat la sediul Inspectoratului Judetean de Politie Bacau. Nici incercarile noastre repetate de a obtine mai multe informatii de la companiile clujene care au furnizat radare primariilor din toata tara nu au avut succes.

Ultima ora: Guvernul pleaca in control
Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice va incepe mai multe controale in tara in urmatoarea perioada, pentru a verifica legalitatea asocierilor dintre primarii si firmele furnizoare de radare, care incaseaza procente consistente din amenzi in baza unor contracte de comodat incheiate cu autoritatile locale. "Inspectorii de la Achizitii Publice  au facut un singur control pana acum, la Cluj, dar n-au putut desfiinta contractul, desi s-a demonstrat ca a fost incheiat cu incalcarea legii. Urmatorul control va fi la Suceava", ne-au informat surse guvernamentale.

» Pe forumurile de pe internet dedicate soferilor exista sute de pasionati ai radarelor fixe instalate pe drumurile nationale ("speedcams"), care intretin bloguri de discutii animate pe aceasta tema. Ei au ca hobby-uri fotografierea detectoarelor de viteza montate in judete, descrierea principalelor tipuri de camere si explicarea modului de functionare al acestora, depistarea erorilor de inregistrare sau a altor puncte slabe ale radarelor, reactualizarea prompta a listelor cu sistemele de supraveghere video a traficului rutier din Romania, atat pentru uzul publicului larg, cat si pentru acela al posesorilor de GPS. Frecvent, pe listele de discutii se face referire la greseli ale radarelor fixe sau ale Politiei Rutiere.

 

De pilda, in octombrie 2008, un prahovean a fost inregistrat cu 500 km/ora de radarul fix din comuna ilfoveana Balotesti, insa el nu a fost sanctionat deoarece sistemul de monitorizare a traficului de pe DN1 a functionat eronat, a explicat Gabriel Onofrasc, de la Politia Rutiera Ilfov. Alti internauti monitorizeaza unele erori ale agentilor Politiei Rutiere aflati in relatie cu radarele fixe. Astfel, prin Sentinta civila nr. 504/2004, Judecatoria Bucuresti a anulat procesul-verbal de contraventie pentru un sofer nevinovat. Desi radarul fix a depistat depasirea vitezei de catre masina B-69-AND, procesul-verbal a fost transmis proprietarului masinii B-69-AMD, o Dacie care nu se afla in stare de functionare.

Reactiile cititorilor nostri, in urma articolului "Primariile rutiere jumulesc soferii cu 5 radare/Km", nu au intarziat sa apara. Radarele trebuie nationalizate urgent, pentru ca vom ajunge sa fim arestati de SRL-uri in Romania, crede un cititor: "Sunt contra excesului de viteza, dar: 1. Nu e in regula ca banii din amenzi de circulatie sa ajunga in buzunarele unor smecheri cu SRL. Aceste SRL au ajuns sa apeleze la recuperatori pentru incasarea amenzilor. In curand vom fi arestati si bagati in puscarii de SRL-uri! Aceste radare trebuie sa treaca rapid in proprietatea statului. Numai statul are dreptul sa incaseze taxe si impozite. Acum, acest principiu e incalcat. 2. Daca pui prea multe camere/km, se ajunge sa fii amendat de mai multe ori pentru aceeasi fapta! Lucru absolut ilegal!".

 

Alti cititori cer DNA sa se aplece asupra afacerii radarelor, denuntand parteneriatul dintre primarii si "baietii destepti" ai amenzilor, deoarece "nu vad nici o logica in afacerea aceasta cu SRL-uri care papa din amenzi": "Tara lu’ Papura Voda SRL. O sa ajungem sa ne bata la usa clanul Camatarilor ca n-am platit amenda… Au angajat recuperatori, auzi… In loc ca banii sa ajunga la stat si cu banii aia sa se faca autostrazi. De cand un SRL are cota-parte din venitul statului? SRL-ul poate sa vina sa instaleze camerele la un pret public (licitatie publica), poate sa instruiasca niste angajati ai primariei sa opereze aceste camere si sa mai aiba un contract de mentenanta pentru acele camere si atat! DNA, Parlamentul, Guvernul trebuie sa se autosesize si sa sisteze aceasta colaborare a statului!". Monica Luciana scrie, la randul ei: "Articolul «Romaniei libere» remarca ceva foarte corect: s-au privatizat amenzile, ceea ce nu e normal.

 

In curand vom avea Garda Financiara privata, formata probabil din interlopi, Politie Privata formata din gasti de cartier si tot asa – pana cand «militiile» vor incepe sa se lupte intre ele". Unui alt cititor, care se recomanda "Bazil", nu-i pare rau ca da amenda atunci cand greseste in trafic, dar ar dori ca banii incasati sa se regaseasca in drumuri mai bune: "Ba chiar as da si dublu, dar acesti bani, din pacate, nu merg la infrastructura tarii pentru reparari de drumuri, ci in buzunarele unor «baieti destepti»". Celebrului radar fix de la Cosereni (Ialomita), amplasat pe DN2, ii sunt dedicate mai multe comentarii pe forumul ziarului nostru. Cititorii arata ca din banii incasati s-ar fi putut construi, de pilda, podul de peste Ialomita, aflat in lucru de trei ani. Multi dintre cititori au apreciat ca Romania are nevoie de drumuri bune, care sa nu treaca prin mijlocul satelor.

Cele mai citite

Prețul energiei va exploda. Creșteri și de 120% mai mari pe facturi

În prezent, există oferte de la un singur furnizor pe platforma ANRE, pentru perioada post plafonare Un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă arată care...

Liban: Noi explozii după ce au fost detonate și stațiile radio ale Hezbollah

Noi explozii au fost semnalate miercuri în Liban, în urma detonării unor dispozitive de emisie-recepţie folosite de gruparea Hezbollah, la o zi după ce...

Primăria Capitalei va autoriza lucrările la Planșeul Unirii după primirea documentației de la Primăria Sectorului 4

Municipalitatea va da autorizaţie pentru lucrările la planşeul de la Unirii când va primi toată documentaţia de la Primăria Sectorului 4, a anunţat primarul...
Ultima oră
Pe aceeași temă