Privatii care lucreaza cot la cot cu agentii de la Politia Rutiera in dispeceratele care monitorizeaza radarele gasesc noi metode pentru a-i face pe soferi sa plateasca amenzile, precum trimiterea anonima a plicurilor, de la o obscura casuta postala, catre contravenienti. "Romania libera" continua campania impotriva radarelor
private instalate ilegal de zeci de primarii din tara in asociere cu cateva firme private. Nu contestam necesitatea prezentei radarelor pe traseele rutiere insa sustinem ideea ca banii din amenzi sa ajunga la stat, pentru a fi folositi in proiecte de crestere a sigurantei rutiere.
Parteneriatul dintre agentii de politie si particulari da nastere unor forme din ce in ce mai abile de executare a contravenientilor, remarca soferii patiti. Astfel, plicurile care instiinteaza depasirea vitezei pe raza unei localitati dotate cu "ochi electronic" vin ca scrisori recomandate, expediate de o casuta postala, si nu de politie. "Pana anul trecut am primit un plic simplu in cutia postala, prin care eram instiintat ca trebuie sa identific conducatorul auto care se afla la volanul masinii mele la momentul si in locul savarsirii contraventiei, adica sub ochiul camerei fixe. De obicei, plicul venea la trei-cinci luni dupa ce treceam prin acel loc si provenea de la Inspectoratul Judetean de Politie pe raza caruia se produsese fapta. Daca nu identificam soferul, eram amenintat cu 9-20 puncte amenda. Nimeni nu avea insa cum sa demonstreze ca eu primisem cu adevarat acel plic, pentru ca erau trimiteri postale simple. Anul acesta vad ca s-au smecherit.
M-am trezit cu avize in cutia postala: niste recomandate expediate de o casuta postala. Am crezut ca am castigat ceva la vreun concurs. Cand m-am dus la posta, am gasit recomandatele respective. Le-am ridicat si astfel sefii amenzilor au primit dovada ca eu luasem cunostinta de cererea lor de identificare a soferului", povesteste Vasile Branescu, un sofer prins de radarele din Cotorca si Cosereni cu 62 si 63 km/ora.
Politia Rutiera: "Romanii se sperie doar de camerele care-i prind din toate directiile"
Cu toate ca nu incaseaza nici un leu din radarele private, Politia Rutiera sustine afacerea si chiar contribuie cu resurse la bunul mers al mecanismului, pentru ca, practic, isi atinge scopul pe banii altora: prevenirea si reducerea numarului de accidente rutiere. Acest sistem public-privat este folosit in majoritatea statelor europene, spun sefii Politiei Rutiere. Totusi, ei dau de inteles ca primariile abuzeaza uneori de aceasta situatie pentru a-si umple vistieriile (la Insuratei, judetul Braila, exista nu mai putin de cinci radare in cascada, de exemplu).
In teorie, sistemul localitatilor intesate de radare nu ar trebui sa existe, da de inteles Lucian Dinita, directorul Politiei Rutiere. Amplasarea mijloacelor de supraveghere a traficului se face dupa ce politia sau Ministerul Transporturilor confirma ca un anumit segment de sosea reprezinta un "punct negru", adica o zona de maximum un kilometru unde, in decurs de cinci ani, s-au petrecut mai mult de zece accidente rutiere grave sau au murit mai mult de zece persoane. In practica, situatia nu e chiar asa: de multe ori, primariile nici nu mai cer parerea politiei si pun radare unde vor, pentru ca e dreptul administratiei locale sa asigure siguranta localnicilor. Lucian Dinita sustine ca politia nu poate refuza solicitarile unui primar pentru a fi asigurata functionarea unui dispecerat de radare: "Pot eu sa-i spun primarului nu? Doar politia este in sprjinul comunitatii. La fel, la nivel de minister – daca cei de la administratie cer la Interne sa-i sprijinim, putem sa-i refuzam?".
"Ce fac primariile si firmele respective in spate e numai treaba lor"
In afara de abuzurile grosolane semnalate de "Romania libera", sefii de la Rutiera spun ca nu au nimic impotriva radarelor private. "Acest sistem ne este de ajutor pentru managementul traficului rutier. Pe mine atat ma intereseaza, sa reduc numarul de accidente pe tronsoanele cu risc ridicat. E benefic, pentru ca politia nu are fonduri pentru aceasta aparatura", ne-a declarat comisarul-sef Lucian Dinita. In contextul in care Romania este pe primul loc in Uniunea Europeana la accidentele rutiere grave cu victime, comisarul-sef Marin Motoc, director adjunct al Politiei Rutiere, sustine si el ca afacerea radarelor e spre binele tuturor: "Politia a tipat dintotdeauna ca nu are sisteme de supraveghere suficiente, si nici resursele necesare pentru ele. Nu putem sa avem atatia oameni cate probleme sunt pe sosele, iar romanii se sperie doar de camerele care-i prind din toate directiile".
Banii incasati de pe urma radarelor nu au nici o legatura cu politia, sustin cei doi sefi de la Rutiera. "Orice inseamna amenzi rutiere nu ajunge la politie, ci la bugetele locale. Noi nu avem nici o legatura cu acesti bani", spune Lucian Dinita. Adjunctul sau e chiar bucuros ca asa e legea: "Eu ma bucur sincer ca banii nu intra la noi, pentru ca atunci am fi fost acuzati ca alergam sa dam amenzi". Marin Motoc nu vede nici el vreo problema in faptul ca niste firme private au transformat prevenirea accidentelor rutiere intr-o afacere: "Politia are nevoie de sustinere cu sisteme inteligente. In rest, nu ne-am implicat in activitatile cu caracter comercial". Lucian Dinita il completeaza insa, mai in gluma, mai in serios: "Ce fac primariile si firmele respective in spate e numai treaba lor. Sa se faca verificari daca s-a incalcat Legea bugetelor locale".
Comisarul-sef Marin Motoc ne-a mai explicat ca in toate tarile din UE sistemele de supraveghere si monitorizare a traficului sunt avansate si raspandite. Franta si Portugalia au programe de acest gen extinse la nivel national, nu doar local. "Sunt mii de radare, dar in aceste tari accidentele rutiere grave s-au redus cu peste 40%", spune Motoc.
Trei legi incalcate simultan de primarii lacomi
Presedintele Asociatiei Oraselor din Romania, Teodor-Dumitru Banciu, care este si primar al orasului Saliste (Sibiu), nu poate accepta instalarea radarelor private in orasul sau atata vreme cat legile Romaniei nu-i permit acest lucru. Mai mult, edilul le recomanda si altor primari sa fie atenti la faptul ca prin incheierea contractelor cu firmele de radare incalca nu mai putin de trei legi, si anume Legea finantelor publice locale nr. 273/2006, Ordonanta 34/2006 privind achizitiile publice si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2002, republicata, privind circulatia pe drumurile publice. "Legea finantelor publice locale stipuleaza ca este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate", ne-a explicat primarul. Ordonanta achizitiilor publice impune, la randul sau, organizarea de licitatii pentru cei care vor sa presteze servicii pentru institutiile statului.
"In ceea ce priveste OUG 195 privind circulatia pe drumurile publice, aceasta stipuleaza ca amenzile de circulatie se constata si se sanctioneaza numai de catre politistii rutieri. Deci o primarie nu poate sa monitorizeze traficul si sa constate abateri de la legea circulatiei. Mai clar: eu, ca primar, nu pot face treaba politiei", adauga Teodor-Dumitru Banciu. El recunoaste ca si in orasul sau au venit reprezentantii unei firme de radare, dotati cu avizul de la Compania de Drumuri Nationale si cu acordul Politiei Rutiere pentru amplasarea de radare private, carora le-a dat autorizatie de constructie, pentru ca n-avea cum sa-i impiedice sa construiasca, ei avand actele necesare. Insa cu acesti indivizi primarul nu doreste sa incheie un contract, pentru ca actul in cauza ar fi ilegal. "Nu pot incheia un contract cu ei si le-am spus asta. Daca isi pun insa radarul acolo, banii incasati intra pana la ultimul leu in bugetul primariei mele, conform legii, fara ca ei sa primeasca nimic."
Curtea de Conturi ia primarii la control
Curtea de Conturi poate verifica legalitatea platilor facute de primari catre firmele de radare, desi nu este organ de ancheta, iar programul sau de activitate anual este stabilit in mod autonom, a precizat Camelia Burlacu, expert in cadrul acestei institutii. "Daca primariile care au incheiat astfel de contracte cu SRL-urile clujene sunt cuprinse in Planul anual de control/audit pe anul 2009 si urmeaza a fi supuse controlului Curtii de Conturi, institutia noastra poate verifica, in cadrul obiectivelor specifice actiunii de audit si in limitele competentelor sale, contractele incheiate de primarii pe parcursul anului bugetar 2008", spune Burlacu. Curtea de Conturi evita insa sa se pronunte cu privire la legalitatea platilor efectuate catre firmele de radare, in absenta unor controale specifice.
» Radare de stat
Sistemul de radare si camere video de pe DN1 este gestionat integral de politie, fara amestecul firmelor private. "Nu s-a mai dezvoltat, a inghetat din lipsa de fonduri. Cu acest sistem, politia scoate bani din buzunar, iar banii incasati din amenzi se duc tot la primarii, desi ele nu fac nimic. Noi aplicam sanctiuni, facem documentatia, trimitem prin posta, avem cheltuieli de judecata cu procesele de contestatie a amenzilor", spune comisarul-sef Marin Motoc.
Cheltuielile curente ale politiei pentru sistemul de pe DN1 se ridica la aproximativ 25.000 de euro pe luna. La aceasta suma se mai adauga costurile de intretinere si reparatie a echipamentelor, deseori distruse de hotii de fier vechi. "Am propus Ministerului Transporturilor sa preia ei gestionarea acestui sistem. Cand au vazut costurile, au zis ca se mai gandesc", spune Lucian Dinita.
Risc pentru siguranta datelor personale
Privatii si politistii se calca pe picioare in dispecerate
Aceasta afacere din care, din punct de vedere financiar, au de castigat cu varf si indesat doar niste firme private si unele primarii nu ar putea functiona insa fara acordul Politiei Rutiere, care si-a pus la dispozitia "privatilor", gratuit, prin contracte de comodat, spatiile in care au fost amenajate dispeceratele judetene pentru radare. Uluitor este ca in aceste dispecerate agentii de politie au ajuns sa lucreze alaturi de angajatii civili de la firmele de radare, fapt recunoscut cu franchete de conducerea Politiei Rutiere. Insa comisarul-sef Lucian Dinita nu vede nimic in neregula in faptul ca angajatii firmelor de radare au ajuns sa munceasca in sediile politiei, cot la cot cu agentii sai, precum se intampla in judetul Ialomita, unde politistii nu mai faceau fata "capturilor" radarelor de la Cosereni si Cotorca (de pe DN2).
"Era mai simplu asa, mai ales ca nu puteam sa mutam bazele de date la primarii, iar cheltuiala pentru sedii noi ar fi fost prea mare", spune Dinita. Comisarul da insa asigurari ca privatii nu au acces la bazele de date personale ale soferilor din Romania: "Nici primariile, nici firmele nu au voie sa opereze date cu caracter personal. Pe langa asta, procesele-verbale de constatare trebuie intocmite de Politia Rutiera". Pentru politie, singura parte negativa a acestei afaceri este ca isi tine niste oameni blocati la dispeceratele locale respective, adauga Lucian Dinita. La randul sau, comisarul-sef Marin Motoc intareste ideea ca datele soferilor sunt protejate in dispecerate: "N-am permis nici unei persoane fizice sa intervina in procesarea de date cu caracter personal".
