Curtea Constituţională de la Chişinău decide marţi modalitatea alegerii preşedintelui, procedură care ar putea pune capăt impasului politic de la Chişinău sau ar putea duce la organizarea unui nou scrutin legislativ anticipat, ceea ce va pune sub semnul întrebării parcursul european al ţării, relatează NewsIn.
Trei deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană de la Chişinău au cerut în aprilie Curţii Constituţionale să spună dacă Parlamentul poate stabili un mecanism de alegere a şefului statului printr-o lege organică, cei trei deputaţi ai coaliţiei guvernamentale urmărind ca preşedintele R. Moldova să poată fi ales fără participarea opoziţiei comuniste.
În prezent, preşedintele Rpublicii Moldova trebuie ales cu votul a 61 de deputaţi din cei 101 ai Parlamentului de la Chişinău. AIE dispune de 59 de mandate.
Republica Moldova nu are un preşedinte de mai bine de doi ani, iar în tot acest timp Parlamentul a încercat de patru ori să aleagă un şef de stat, însă toate tentativele au eşuat din cauza majorităţii insuficiente.
Ca urmare, Parlamentul a fost dizolvat de două ori. Ultima dată, Legislativul de la Chişinău a fost dizolvat în septembrie anul trecut, iar în noiembrie 2010 au fost alegeri anticipate.
Un referendum organizat în septembrie 2010 pe tema alegerii preşedintelui prin vot direct a fost invalidat din cauza participării insuficiente a electoratului la vot.
În iunie, Comisia de la Veneţia a apreciat că cea mai bună soluţie pentru alegerea preşedintelui R. Moldova ar fi modificarea Constituţiei, însă instituţia europeană consideră că este de competenţa Curţii Constituţionale să dea interpretarea finală a Constituţiei.
În prezent funcţia de şef de stat este asigurată, interimar, de preşedintele Parlamentului, democratul Marian Lupu.
Schimbarea Constituţiei R. Moldova prin lege organică a provocat dispute în coaliţia proeuropeană aflată la guvernare la Chişinău. Partidul Liberal Democrat, condus de premierul Vlad Filat, a părut să respingă o soluţie care ar veni dinspre Curtea Constituţională şi a pledat pentru identificarea unei candidaturi de compromis la preşedinţia Republicii Moldova, care să fie susţinută şi de opoziţia comunistă, ceea ce a dat naştere la noi speculaţii la Chişinău în privinţa ruperii AIE şi formării unei noi majorităţi, între PLDM şi comunişti.
În schimb, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, celelalte două componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană, afirmă că ar exista o posiblitate de a alege preşedintele Republicii Moldova fără participarea comuniştilor, însă aceasta depinde de decizia Curţii Constituţionale.
În plus, liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vlad Filat, a sugerat că doreşte să candideze pentru preşedinţia Republicii Moldova, funcţie ce a fost rezervată liderului Partidului Democrat, Marian Lupu, prin protocolul de constituire al AIE.
Experţii consideră că este posibilă în cele din urmă o rocadă a funcţiilor stabilite prin protocolul Alianţei pentru Integrare Europeană, astfel încât preşedinte să fie Vlad Filat, iar liderul PD, Marin Lupu, ar urma să devină premier. Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, ar rămâne cu poziţia stabilită de protocolul iniţial al AIE, urmând să fie ales preşedinte al Parlamentului, după vacantarea funcţiei deţinute în prezent de Marian Lupu.
Comuniştii s-au declarat categoric împotriva schimbării Constituţiei prin lege organică. Preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a avertizat duminică, într-o emisiune la Prime Tv, că în cazul în care Curtea Constituţională va decide modificarea Constituţia pentru ca preşedintele să fie ales cu majoritatea simplă de voturi, PCRM nu se va conforma deciziei.
„Toţi opt ani cât am fost noi la guvernare ne-am împotrivit modificărilor de Constituţie, iar acum, pentru ambiţiile a două sau trei persoane trebuie să schimbăm legislaţia. Pentru că unul vrea să fie cocoţat în fotoliul de preşedinte noi trebuie să modificăm Constituţia”, a declarat indignat liderul comuniştilor.
În altă ordine de idei, Vladimir Voronin a spus că toate partidele politice ştiu că vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, dar nimeni nu riscă să aducă primul în discuţie acest subiect. „Prim-ministrul, de obicei, este cu declaraţii şi promisiuni, lasă el să spună acum când va fi ales preşedintele sau când vor avea loc alegeri anticipate!”, a îndemnat liderul comunist.
Vladimir Voronio a mai afirmat că un partid serios, precum PCRM, este pregătit întotdeauna pentru alegeri şi schimbări de situaţie şi este convins că revenirea comuniştilor la putere, pe cale democratică, este inevitabilă.
Liderul comunist a menţionat, de asemenea, că Partidul Comuniştilor (PCRM) nu are un candidat mai potrivit la postul de preşedinte al Republicii Moldova decât fostul premier Zinaida Greceanîi.
„În Moldova nu există la moment un politician care ar putea candida la preşedinţie mai bun decât Zinaida Greceanîi. Noi am propus candidatura ei încă din luna martie 2009, atunci nu ne-a ajuns un singur vot ca s-o alegem. Nu avem de gând să susţinem alte candidaturi sau să propunem pe altcineva. Aşa cum preşedintele ţării se alege prin vot secret, cred că cei cărora le pasă de ţară şi vor să pună capăt crizei politice, vor face alegerea corectă până la urmă”, a declarat Vladimir Voronin.
