Sute de primari din Romania au pus umarul la una dintre cele mai controversate si mai profitabile afaceri facute in ultimii ani, cu acordul institutiilor statului. Este vorba despre montarea radarelor private pe drumurile publice, activitate care, pe langa faptul ca nu aduce nici un venit la bugetul statului, genereaza si numeroase abuzuri. Astfel s-a ajuns la situatia aberanta ca in unele localitati sa fie montate si cate cinci radare pe kilometru, ca urmare a contractelor incheiate intre primari si firmele private si cu acordul tacit al Politiei Rutiere. Reporterii "Romaniei libere" au pretins ca sunt intreprinzatori, proaspat intrati in afacere, si au mers la mai multi primari din tara sa negocieze amplasarea de camere video pe raza localitatilor acestora.
Mai mult decat atat, le-au promis edililor si un comision substantial daca vor accepta mai multe radare. Jurnalistii nu au fost refuzati decat atunci cand au intrat pe teritoriul unei firme concurente. Primarii cu care au stat de vorba nu si-au pus nici o clipa intrebarea daca radarele respective ar fi fost utile comunei pe care o conduc. Un exemplu elocvent este cel al primarului din comuna giurgiuveana Putineiu, care a fost de acord cu montarea a 12 radare, in conditiile in care a recunoscut ca astfel o "sa-i termine" pe soferii care trec prin localitate.
Campania declansata de "Romania libera" impotriva montarii ilegale a radarelor private pe drumurile publice a starnit numeroase reactii in randul cetatenilor. Multi dintre cititorii ziarului s-au aratat indignati de faptul ca detectoarele de viteza au incetat sa mai fie doar un mijloc de constrangere a statului impotriva soferilor indisciplinati, ci au ajuns in primul rand o sursa importanta de bani pentru primari lacomi si pentru firmele private care le monteaza. Din acest motiv, multe dintre radare sunt amplasate in locuri cu "vad bun" pentru amenzi, si nu in punctele nevralgice din trafic. Daca interesul firmelor private poate fi inteles – mai multe aparate inseamna profit mai mare –, atitudinea primarilor care accepta amplasarea, fara discernamant, a radarelor pe raza localitatilor lor este condamnabila.
Am continuat acest demers jurnalistic si am vrut sa vedem cat de complicat este pentru o firma privata sa primeasca acordul primarilor pentru a monta radare fixe si cum reactioneaza acestia atunci cand li se spune, direct, ca, daca isi vor da acordul, vor primi un procent din afacere. Am mers in cateva localitati din sudul tarii si am negociat cu edilii acestora. Desi ne-am recomandat a fi agentii unei firme din Africa, nou-intrata pe piata romaneasca, nici unul dintre interlocutorii nostri nu a avut curiozitatea sa verifice daca intr-adevar stapanim domeniul despre care vorbim. In discutiile purtate cu primarii (filmate cu camera ascunsa) nu s-a pomenit o vorba despre accidentele cauzate de viteza la volan sau despre strazile cu probleme.
Edilii au luat deciziile pe loc, fara sa se consulte cu membrii consiliilor locale si fara sa organizeze licitatii. Prima incercare pe care am facut-o a fost in comuna Malu, judetul Giurgiu, pe drumul national care leaga Giurgiu de Zimnicea. Soseaua era plina de gropi, iar satele nu aveau canalizare, apa curenta, trotuare sau cosuri de gunoi. Primarul, Ion Manzac (foto1), ar fi vrut sa faca afaceri cu noi, numai ca venisem prea tarziu.
Reporter: Suntem de la o firma, Angel‘s Eyes. Una din cele sase firme care sunt autorizate sa monteze radare.
Primarul Ion Manzac: Da.
» Dvs. aveti aici in comuna?
Avem, da. Avem contract.
» Cu ce firma? Cea din Cluj banuiesc, nu?
Da, ei au montat pe tot traseul, pana la Teleorman, pana in Bujoru, Pietrosani. Nu mai ai unde.
» Am inteles. si cum e? Noi dam 50 cu 50 (n.r. – procentele din amenzi care revin primariei, respectiv firmei care monteaza radarele).
Eh, asta e, ne-am furat-o! Noi avem 30 la suta si ei 70 la suta.
Primarul din Malu: "Seful Politiei Rutiere a venit cu firma asta"
Practic, Ion Manzac semnase un contract si nu-l putea modifica chiar daca firma noastra ii promitea, pentru bugetul local, un procent mai mare din incasarile din amenzi. Primarul din Malu ne-a explicat ca societatea cu care incheiase contract ii fusese adusa pe cap de sefii Politiei Rutiere din Giurgiu. Omul chiar ne-a recomandat sa-i contactam pe acestia daca vrem sa primim dreptul sa montam si noi cateva radare in localitatea respectiva.
Primarul Ion Manzac: Ia legatura cu politia, ca astia se ocupa.
» Cu politia, nu?
Da. Mergeti pe la politie, luati legatura cu seful Circulatiei!
» De la Giurgiu?
Da. El a venit cu firma asta.
Chiar daca nu am facut afaceri impreuna, primarul Ion Marzac s-a oferit totusi sa ne ajute cu niste "recomandari" pentru alti primari din zona. Asa am ajuns la primarul din comuna Bujoru, Dian Chiran (foto2), care s-a aratat deschis propunerii de a se asocia cu noi pentru jumulirea soferilor imprudenti. Mai ales ca, din toata afacerea, el personal urma sa incaseze o suma… motivanta.
» Deci firma noastra are sediul in Madagascar, dar e un off-shore, stiti cum se face… E o firma autorizata in Romania. Avem laptop, va aratam, modelele de camere video sunt superioare, in sensul ca filmeaza si noaptea si prind si numarul de la masina chiar daca are noroi pe el. Deci sunt cu infrarosu.
Primarul Dian Chiran: Da, am inteles.
» Ati fi de acord in principiu sa…
Pai, stiti care e problema? Eu as fi de acord, dar avem alegeri pentru Consiliul Local.
» Dupa ce va luati Consiliu. Ideea este urmatoarea: 5% din afacere luati si dumneavoastra, 5% din procentul nostru de 50%. Intelegeti?
Da, da.
» Deci ne dati o firma, care vreti dumneavoastra, un SRL si va dam 5% dumneavoastra, personal. si am vrea sa punem in comuna patru radare la rand. Cine a trecut le-a luat pe toate! A doua oara sa nu mai treaca in viata lui!
Da, da.
» Deci patru la rand.
Pai, si eu zic ca sunt de acord, sa vedem.
Primarul din Putineiu: "I-am rupt pe astia, i-am terminat!"
O alta comuna pe care am vizitat-o in intentia noastra de a monta cat mai multe detectoare de viteza a fost Putineiu, de la granita dintre judetele Giurgiu si Teleorman. In cele trei sate ale comunei, doar cateva drumuri erau asfaltate. Primarul stefan Gadea (foto3) a vrut sa montam radare, chiar daca a recunoscut ca aceasta masura va ingreuna foarte mult viata soferilor. Gadea a spus ca el este unul dintre cei care merg cu viteza si ne-a intrebat chiar cum ar putea sa scape de camerele video atunci cand goneste cu masina prin judet.
Primarul Stefan Gadea: Deci chiar ieri dimineata am auzit ca radarele astea nu prea sunt legale. Care e treaba cu ele?
» Ele sunt legale. Noi suntem una dintre cele cinci firme autorizate.
Ce implica din partea Primariei ca si cheltuiala?
» Ca si cheltuiala nimic. Noi negociem un procent pe care il lasam din amenzi catre dumneavoastra. Deci dumneavoastra aveti trei sate aici?
Da. Vieru, Hodivoaia si Putineiu. Noi aici suntem capat.
Trec trei masini pe aici.
(…)
Eu sunt de acord sa montati trei.
» Trei camere? Pai, nu, ca noi vroiam mai multe.
Daca cineva vrea sa ocoleasca camerele astea cum face? Invata-ma pe mine sa ma feresc de camere (rade).
» Vrem sa montam cate trei-patru.
Noi avem limitari de viteza in comuna.
» Pai, unde aveti limitari, bagam doua radare. Sa lovim din plin. Vin bani si la Consiliul Local, si la noi.
Da, domnule. Pai, hai sa facem. Dati-i drumul.
» Aveti si dumneavoastra cinci la suta. Nu asa se face? Pe o firma, ceva. Firma unui amic, prieten…
Deci cate sa bagam domnule?
» 12 zicem noi. Cate patru pe sat.
Da. I-am rupt pe astia pe aici. I-am terminat pe toti!
» Exemple europene
In multe tari din Uniunea Europeana exploatarea radarelor poate fi lasata in seama unor firme particulare. In nici un stat insa banii din amenzi nu sunt incasati de privati. In Germania, de pilda, banii merg la politie, daca amenda e platita pe loc, sau la unitatile administrative, daca e platita ulterior. In Franta, acolo unde statul a vandut unor firme private reteaua de autostrazi cu plata, radarele sunt instalate tot de politie, pentru ca se considera ca acestea nu au nici o legatura cu autostrazile, ci cu regulile de circulatie.
» Plangere penala impotriva radarelor private
Una dintre cele mai rentabile afaceri din Romania a devenit in ultimul an montarea camerelor de supraveghere a traficului rutier. Pana acum, doua firme, Codec si Benefic, ambele din Cluj, au instalat sau semnat contracte pentru amplasarea de camere video in cateva sute de localitati din 27 de judete. Banii incasati din amenzi sunt impartiti intre societatile comerciale si primariile respective. Politia Rutiera nu incaseaza nici un leu din aceasta activitate, cu toate ca agentii de politie sunt cei care constata contraventiile si intocmesc procesele-verbale de sanctionare. In urma campaniei declansate de "Romania libera", doi avocati au declarat ca vor face plangere penala la DNA impotriva Politiei Rutiere.
Varianta video a acestui material poate fi vizionata pe www.romanialibera.ro
