Nu la mult timp dupa ce a fost uns ca Mitropolit al Olteniei, Dumitru Teofan Savu a pus mana pe cateva mii de hectare de padure. N-ar fi fost nici o problema, daca suprafetele respective – 4146,43 ha in Dolj – ar fi apartinut vreodata Mitropoliei Oltenia, infiintata in anul 1939. Din pacate insa, miile de hectare de padure au apartinut de drept parohiilor Madona Dudu, Sfanta Treime si Sf. Ilie, toate din Craiova. Printr-o hotarare a Consiliului judetean Dolj, care a jucat dupa cum a cantat Teofan, Mitropolia Oltenia a intrat in posesia crangurilor, in care nu detinuse nici macar o ramura. Ca sa nu se simta izul jocurilor din altar, cele peste patru mii de hectare de padure ale celor trei parohii au fost impartite in mod egal, dupa modelul stalinist, la 139 de biserici.
Dar cum, cine imparte, parte isi face, Mitropolia – institutie simbolica – a primit 30 de hectare de padure. Mitropolia nu are patrimoniu si nici personal, ea existand doar pentru ca arhiepiscopul Craiovei este si Mitropolit al Olteniei. La pomana facuta de Consiliul judetean Dolj a venit si Arhiepiscopia Craiova, care a primit alte 30 de hectare. Nu in ultimul rand, aceeasi suprafata de pamant a mai primit-o si asa-zisa "Manastire” Sf. Dumitru, aceasta in realitate fiind Catedrala metropolitana a Craiovei si neavand nimic din ceea ce ar trebui sa aiba o manastrire. Lucrurile nu se opresc aici. Manastirea Sf. Gheorghe, din incinta Arhiepiscopiei Craiova, care nici aceasta nu are macar vreun calugar, a primit si ea cele 30 de hectare. Modul abuziv in care proprietatea de drept a celor trei parohii de care aminteam, a fost impartita la cele peste 130 de biserici, a purtat titlul de "reconstituire” a proprietatilor. Adica, a acelora care n-au existat niciodata.
Dupa improprietarire Ð exproprierea
Dar lucrarea Mitropolitului Teofan nu se opreste aici. Exproprierea celor trei parohii craiovene a avut loc acum patru ani. In prezent, Teofan Savu pregateste marea lovitura. Cu putin timp in urma el a trimis tuturor bisericilor care primisera teren forestier o adresa prin care le sugera preotilor parohi sa cedeze padurile… Mitropoliei Oltenia, adica… ale mitropolitului. Acele adrese sunt de fapt adeziuni prin care preotii consimt sa cedeze padurile. "In acest sens, Consiliul Parohial deleaga pe P.C. Preot Paroh sa faca demersuri catre Sfanta Arhiepiscopie a Craiovei pentru ca fondul forestier al parohiei sa fie administrat si gospodarit de Ocolul Silvic Eparhial in mod unitar si solitar, impreuna cu fondul forestier al Sfintei Arhiepiscopii a Craiovei si al altor parohii si manastiri. (…) In cazul in care, in urma exploatarii va rezulta un eventual profit, suntem de acord ca acesta sa fie directionat de catre Sfanta Arhiepiscopie catre constructia si restaurarea de biserici, activitati sociale, postul de radio mitropolitan si scolile teologice” – scrie in modelul de "proces-verbal” pe care l-au primit toate bisericile, inclusiv cele din parohiile carora le apartinusera de drept padurile. Acele documente au fost semnate de majoritarea preotilor parohi, improprietariti si apoi expropriati peste noapte de Teofan Savu. Cum era si firesc, preotii celor trei biserici a caror avere a fost impartita dupa bunul plac al mitropolitului, au refuzat sa semneze acel act. Ei spuneau ca, dupa ce li s-a luat aproape tot, sa mai cedeze de buna-voie si ultimul bun ramas? Categoric nu!
Inaltele fete privesc deja spre Patriarhie
Lucrurile au luat o intorsatura neasteptata in Mitropolia Oltenia, dupa ce la Sibiu nu a iesit Mitropolit aliatul lui Teofan Savu, ci Laurentiu Streza. Teofan avea multa nadejde in Anania si in Andreicut ca-l vor ajuta sa-l succeada pe Patriarhul Teoctist, dupa ce acesta nu va mai fi printre cei vii. Acum lucrurile par sa se fi luminat in Sfantul Sinod, deoarece Mitropolitul Moldovei, Daniel, si cel al Sibiului, Streza, vor sa reimpuna vechiul Regulament al Bisericii Ortodoxe Romane, conform caruia Iasiul da Patriarhul (de la Cuza Voda si pana in… decembrie '89). In momentele inghesuielii din decembrie, Sinodul ortodox a introdus alt regulament, in baza caruia Patriarhul urmeaza sa fie ales de propriii membri. In acest fel, Teofan ar fi avut cele mai mari sanse la scaunul Patriarhal. Avand suprafete enorme de padure in administrare directa, acesta avea si putere de influenta. Alianta dintre Mitropolitii Daniel si Streza nu-i pica bine deloc lui Teofan.