Dupa discutiile din Colegiul Comisarilor si cu presedintia germana a UE pe marginea strategiei energetice, aveti sentimentul ca exista un consens intre statele membre privind reducerea dependentei energetice de Rusia?
Da, exista un consens privind reducerea dependentei energetice in general, a importurilor de energie. Cred ca Rusia si-a pierdut din credibilitatea de furnizor dupa ultimele intreruperi in furnizarea de petrol. Pagubele provocate vor fi greu de reparat, dar speram ca si Rusia va incerca sa schimbe aceasta situatie, pentru ca are interesul sa fie in continuare un furnizor al Uniunii Europene. De aceea trebuie actionat acum.
Va aborda UE o pozitie mai ferma, astfel incat Rusia sa semneze Carta Energetica si sa-si deschida piata energetica investitorilor straini?
Lucram pe doua cai. Una este incurajarea Rusiei sa ratifice Carta, pentru a da acea credibilitate necesara de care este nevoie in relatiile energetice, atat pentru UE, cat si pentru ei. A doua cale sunt negocierile privind un nou acord de cooperare UE-Rusia, care ar putea fi extrem de ambitios in ce priveste partea de energie, preluand prevederi din strategia energetica a Comisiei Europene. Acest acord intra automat in vigoare la inceputul fiecarui an, dar in acest moment suntem in curs de renegociere. Statele membre nu au cazut inca de acord sa dea Comisiei un mandat de negociere in acest sens. Pana acum, cel mai mare obstacol a fost embargoul impus de Rusia Poloniei in privinta importurilor de carne. Dar cred ca acest embargo va fi ridicat si ca vom putea incepe mandatul de negociere. Acest acord va include nu doar energia, ci toate relatiile, inclusiv cele comerciale cu Rusia.
Rusia a amenintat ca va impune si Romaniei, si Bulgariei embargouri similare cu cele din cazul Poloniei. Este normal ca, in aceste cazuri, problema sa fie bilaterala, desi tratatul comercial al Rusiei este cu intreg spatiul comunitar?
Sunt chestiuni veterinare, iar Rusia a impus sanctiuni pentru ca are impresia ca exista incalcari ale acelor norme. Din partea Comisiei insa exista sprijin. Nu lasam Polonia singura. Colegul meu Markos Kyprianou negociaza cu rusii din partea Poloniei. Iar eu vorbesc tot timpul de ramificarea conductei Drujba spre Lituania. Pentru noi este foarte important ca furnizarea de petrol sa se faca si prin aceasta noua ramura a conductei Drujba. Iar in cazul recent al intreruperii furnizarii de petrol, nu toate statele membre au fost afectate, dar presedintia UE si Comisia Europeana s-au implicat foarte activ in facilitarea unui acord si reluarea fluxului de petrol. Statele membre nu raman singure, nu sunt lasate sa tremure in frig.
Rezerve strategice de petrol
Este un stadiu incipient al acelui "mecanism de solidaritate" de care vorbiti in strategia energetica? In ce consta acesta?
Un stadiu foarte incipient, intr-adevar (rade). Mecanismul de solidaritate dintre statele membre se bazeaza pe unele lucruri care exista deja si altele care trebuie create. In primul rand, e vorba de crearea, la inceputul acestui an, a unei retele de informatii privind securitatea energetica. E mai bine sa previi decat sa vindeci, asa ca este foarte important schimbul de informatii in acest domeniu. Pentru gaz, e nevoie de un plan de actiune, pentru ca gazul ar putea fi inlocuit cu alti combustibili in caz de criza. In baza acestei analize pe care o facem, vom stabili, de exemplu, daca avem nevoie de rezerve de gaz sau daca mecanismele pe care le avem azi pot face fata si fara. Peste toate acestea se afla insa politica externa, care trebuie sa se suprapuna cu cea energetica. Multi intreaba de ce nu se pune problema represaliilor in cazuri de criza. Cred ca e un mecanism gresit. Trebuie un mecanism eficient pentru consumator, bazat pe furnizarea combustibililor. Asta inseamna ca si actiunile noastre trebuie sa fie suficient de ferme pentru a-l face pe furnizor sa se gandeasca de doua ori inainte de a intrerupe fluxul de combustibili.
Va preveni acest mecanism ca un stat membru sa incheie acorduri bilaterale paguboase pentru vecinii sai, ca in cazul Germaniei si al conductei "Putin-Schroeder"?
Germania a actionat conform directivei europene privind reteaua de transport al combustibililor Ð o directiva aprobata de toate statele membre. Desigur, modul in care s-a facut acest acord a jignit mai multe tari si a fost aspru criticat. Dar proiectul in sine era in conformitate cu reteaua transeuropeana. Este totusi o lectie buna, iar pe viitor nu vom mai avea intelegeri bilaterale de acest gen.
Interes pentru Marea Neagra
Care va fi rolul Romaniei in planul Comisiei de a crea o piata energetica regionala, ce include Balcanii, dar si Republica Moldova?
Romania este una dintre cele mai mari state membre si este o tara cu resurse importante, cu un potential excelent in sursele de energie regenerabila. Este o tara care vine in interiorul UE cu multe informatii privind securitatea energetica. In ce priveste celelalte tari, este de urmarit evolutia Moldovei, care ar dori sa adere la Comunitatea Energetica, iar aici este, desigur, importanta conexiunea cu Romania. Importanta este si relatia Romaniei cu tarile din regiunea Marii Negre si ale Marii Caspice. Ultimul val de extindere a UE a dus la o situatie complet noua pentru statele membre: pentru prima oara, UE are granite la Marea Neagra. Iar asta face ca tari care pareau atat de departe, precum Kazahstanul, sa fie de fapt mult mai aproape. Romania poate veni cu idei in privinta cooperarii si stabilitatii in zona Marii Negre si a Marii Caspice.
Este aceasta initiativa la Marea Neagra un punct forte al Romaniei, pe care ar trebui sa si-l dezvolte in UE?
Categoric. Este o initiativa foarte importanta, pentru ca UE are acum granita la Marea Neagra si tot ceea ce se intampla in tarile din aceasta regiune este esential atat pentru securitatea transportului de energie, cat si in ce priveste mediul.
Energia nucleara e ecologica
Spuneti in strategie ca, daca se doreste atingerea obiectivelor de mediu pana in 2020, nu trebuie renuntat la energia nucleara. Va asteptati la o schimbare de atitudine in tari precum Germania, care inchide centralele atomice?
Recomandarea Comisiei nu e chiar atat de transanta (rade). Ceea ce spunem e ca energia nucleara reprezinta 30% din electricitatea noastra si nu are emisii de gaze cu efect de sera. Trebuie sa actionam acum si sa luam acum decizii, nu sa amanam inca 5 sau 10 ani, pentru ca atunci vom pierde foarte mult. Dar asta tine de statele membre, Comisia nu are competente privind energia nucleara.
Se observa totusi ca noile state membre – tarile baltice si, acum, Romania si Bulgaria – sunt foarte mult in favoarea energiei nucleare, pe cand vechi state membre ca Germania se opun. N-ar fi totusi mai eficienta o politica la nivel UE in aceasta privinta?
Diviziunea nu este neaparat intre noi si vechi state membre – Franta si Finlanda, de exemplu, continua programul nuclear. Dar aveti dreptate in privinta noilor state membre, poate cu exceptia Maltei, care doresc extinderea programului lor nuclear. De aceea este important ce se va discuta in Consiliu pentru a accepta aceasta situatie. Pericolul in UE e ca multe dintre aceste centrale se gasesc la granite interne dintre state membre. Iar statele membre trebuie sa accepte ca, daca ele nu folosesc energia nucleara, vecinii lor pot s-o faca.
Reformistii din Est, plusvaloare in UE
Credeti ca o alianta intre noile state membre precum tarile baltice, Polonia si Romania ar reusi sa contracareze dependenta Uniunii de Rusia?
Este foarte important ca noile state membre sa se exprime, sa fie vocale. Nu trebuie sa se formeze o alianta a noilor impotriva vechilor state membre. Dependenta energetica le afecteaza pe ambele grupe deopotriva, asa ca e o problema de actiune comuna.
Tarile din fostul bloc comunist au totusi o experienta comuna in relatia cu Rusia. Nu aduc o viziune mai realista in UE privind riscurile pe care le implica aceasta dependenta?
Suntem toate tari democratice, iar aceasta mostenire este, cu siguranta, ceva ce nu trebuie ignorat. Stim ce usor se ajunge la dictatura, suntem mai vigilenti, intr-adevar, iar uneori mai sceptici. Dar nici istoria Germaniei, de exemplu, n-a fost usoara, si este un vechi stat membru. Problema care se pune tine de viitor, trebuie sa fim ambitiosi. Iar aici noile state membre ca tara mea si Romania pot aduce o plusvaloare in Uniunea Europeana. Pentru noi, UE a insemnat dorinta de schimbare a societatii, cred ca si in Romania la fel. Iar in aceasta privinta suntem poate mai europeni decat unele vechi state membre.
"Eurocratul anului"
Letonul Andris Piebalgs a fost numit in 2004 comisar european pentru Energie, portofoliu considerat initial a fi unul fara miza. Este autorul strategiei energetice adoptate de Comisia Europeana saptamana trecuta, care ofera solutii concrete la reducerea dependentei energetice de Rusia. Fost ministru de Finante si apoi ambasador al Letoniei in Uniunea Europeana, Piebalgs a jucat un rol central in negocierile de aderare ale tarii sale. Recent, "The Economist" l-a premiat cu titlul "eurocratul anului", cu argumentul ca "e o reclama stralucitoare pentru abilitatile politice ale tarilor postcomuniste."
