Vladimir Putin trebuie să reformeze finanţele publice şi să scape Rusia de dependenţa de petrol, iar în paralel să prevină nemulţumirile sociale, în caz contrar riscând ca revenirea sa la preşedinţie să fie marcată de stagnare, ca cea din perioada lui Leonid Brejnev, comentează Bloomberg, potrivit Mediafax.
Putin, în vârstă de 58 de ani, a anunţat sâmbătă că vrea să candideze în alegerile prezidenţiale din martie.
Medvedev ar putea prelua postul de prim-ministrul, ceea ce l-ar face pe ministrul de Finanţe Alexei Kudrin, respectat pentru promovarea disciplinei bugetare, să demisioneze.
Dacă va fi ales pentru al treilea mandat, Putin ar prelua conducerea Rusiei într-o perioadă în care încetinirea economiei mondiale pune în pericol cererea de petrol, forţa vitală a economiei ruse.
Riscul este ca Putin, fost ofiţer KGB care afirmă că economiştii trebuie să evite „experimentele liberale”, să aibă dificultăţi în combaterea problemelor care ameninţă perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale ţării.
„Problemele economice vor implica riscuri politice, decizii nepopulare, şi mă tem că îl vor opri pe Putin. Rusia trebuie încă se reformeze multe instituţii care datează din era sovietică”, a declarat Evgheni Iasin, fost ministru al Economiei în perioada 1994-1997, în prezent director al Şcolii Superioare de Economie din Moscova.
Îngrijorările legate de economia mondială şi criza datoriilor suverane din Europa au agitat pieţele din Rusia, a cărei economie s-a contractat cu 7,8% în 2009.
Ţara este vulnerabilă la fluctuaţiile preţului petrolului, iar guvernanţii trebuie să reducă cheltuielile, inclusiv pensiile, pentru a echilibra bugetul şi a limita dependenţa de exporturile de materii prime, potrivit Fondului Monetar Internaţional.
Preţul ţiţeiului din Urali a scăzut săptămâna trecută cu peste 7%, la 104,93 dolari pe baril.
Rusia are nevoie în acest an de un preţ mediu al petrolului de 109 dolari pe baril şi de 112 dolari pe baril în 2012, pentru a-şi echilibra bugetul, a afirmat sâmbătă Kudrin.
Speculaţiile legate de candidaturile la preşedinţie au coborât acţiunile ruseşti la cel mai redus nivel în rândul pieţelor emergente.
Indicele Micex a scăzut cu 12% săptămâna trecută, la o medie de 4,7 ori profiturile estimate, nivel minim în rândul a 23 de pieţe emergente analizate de Bloomberg.
Rubla s-a depreciat cu 10% faţă de dolar, în septembrie, şi se îndreaptă spre cea mai slabă performanţă lunară din ianuarie 2009.
Primele două mandate prezidenţiale ale lui Putin au fost marcate de eforturile de centralizare a puterii şi de creştere a participaţiei statului la cele mai mari companii ale ţării.
Datorită ritmului alert de dezvoltare a economiei mondiale, Rusia a înregistrat sub conducerea lui Putin, în perioada 2000-2008, o creştere economică medie de 7% pe an.
Mihail Gorbaciov, laureat al premiului Nobel pentru pace în 1990, pentru că a contribuit la încheierea Războiului Rece, şi care a introdus politica de „glasnost (deschidere), i-a cerut lui Putin în iulie să nu candideze la preşedinţie, pentru că s-ar ajunge la o situaţie ca în Africa, unde liderii rămân la conducere 20-30 de ani.
