Duminică, cu o zi înainte ca Vladimir Putin să-şi reia locul în Kremlin, cea mai mare demonstraţie din acest an împotriva conducătorilor Rusiei s-a încheiat cu o confruntare violentă între participanţii la protest şi forţele de ordine, într-un episod care ar putea simboliza modul în care noul – şi vechiul – preşedinte vede viitorul relaţiei sale cu opoziţia.
După ce demonstranţii s-au abătut de la traseul convenit cu autorităţile locale, îndreptându-se către Kremlin, poliţia a blocat un pod, iar protestatarii au început să arunce sticle şi pietre către forţele de ordine. Echipajele Omon (specializate, de fapt, pe intervenţii antiteroriste) au contraatacat în forţă, rănind mai multe persoane şi arestând peste 400 de participanţi la demonstraţie. Printre persoanele reţinute, pe care le aşteaptă o detenţie de 15 zile, s-au numărat şi mai mulţi lideri ai opoziţiei: bloggerul Alexei Navalny, fostul vicepremier Boris Nemţov, precum şi politicianul Serghei Udalzov, după cum relatează publicaţia germană Der Spiegel.
O zi mai târziu, Vladimir Putin a depus, la Kremlin, jurământul prezidenţial, iar în cuvântarea ţinută cu această ocazie a declarat că naţiunea rusă „vrea să trăiască şi va trăi într-o ţară democratică, în care fiecare persoană va avea libertatea şi posibilitatea să îşi pună în aplicare talentul şi energia”. Totodată, Putin a promis că Rusia va fi „respectată în întreaga lume ca un partener deschis, cinstit şi predictibil”, conform agenţiei de ştiri Associated Press. În timpul ceremoniei de la Kremlin, alţi 120 de demonstranţi au fost arestaţi – de această dată pentru că au protestat „fără autorizaţie” în centrul capitalei Rusiei. Dmitri Medvedev, preşedintele „interimar” dintre mandatele lui Putin, va fi propus de acesta marţi pentru funcţia de premier.
